Anumite activități, întotdeauna reglementate, sunt rezervate deținătorilor legali și regulari de titluri profesionale.

Profesia de consilier juridic este profesie reglementată conform regulilor impuse de L.200/2004 privind calificările din România și are condiții speciale de organizare și exercitare prevăzute de L.514/2003.

Linia generală a legii speciale impune organizarea profesiei de consilier juridic în condițiile de exercitare trasate de L.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, caracteristicile organizatorice și de exercitare fiind identice.

Titlul profesional de consilier juridic reprezintă pe fond o licență de exploatare profesională individuală și este considerat un bun patrimonial intelectual aflat în gestiune colectivă organizată.

Gestiunea colectivă presupune criterii restrictive de acordare, suspendare a exercițiului și retragere a titlului profesional care are consecințe directe și imediate asupra dreptului de practică profesională.

Titlul profesional de consilier juridic nu poate fi acordat de angajatori indiferent de forma lor de organizare, consecință fiind că nici suspendarea exercițiului sau excluderea din profesie nu intră în capacitatea legală al angajatorului. În oglindă, dacă angajatorul nu poate proceda la excluderi din profesie, ca sancțiune, rezistența deductivă este că același angajator nu poate „include” un absolvent de drept în profesie, ca reușită, obținerea profesiei în sine nefiind subiect de contractare, cu excepția institutelor de formare profesională ce au anume această autorizare.

Privite în ansamblu, cele expuse anterior au logică procedurală și din perspectiva accepțiunii că titlul profesional nu este acordat ab initio prin eventual concurs de primul angajator, următorii angajatori potențiali recunoscând obligatoriu formarea profesională internă inițială, calificarea profesională acordată unilateral și atribuirea arbitrară spre folosință a titlului profesional de consilier juridic.

Consilierul juridic stagiar.

În pofida accepțiunii generale, sintagma „consilier juridic stagiar” nu reprezintă echivalentul unui titlu profesional ci doar evidențierea nominală a unei aspirații profesionale. O traducere în limbaj comun ar fi „consilier juridic aspirant”, respectiv absolvent de drept ce se află în ipoteza obținerii sau nu, a titlului profesional și evident a capacității de exercițiu profesionale, ipoteză ce nu are un rezultat obligatoriu pentru părțile implicate (angajator, îndrumător, stagiar) și nici consecințe juridice sancționatorii pentru aceleași părți.

Pe fond, stagiarul este un profesionist în curs de devenire, minor profesional, aflat sub protecție legală din perspectiva răspunderii (răspunderea cade în seama îndrumătorului profesional), fără posibilitatea de a întreprinde acte de dispoziție profesională în nume propriu sau altfel spus orice act de dispoziție profesională se face cu acordul și pe seama institutorului profesional.

Tot sub protecție legală se află și angajatorii aflați în ipoteza de a avea salariați sau numiți consilieri juridici stagiari. Și în acest caz îndrumătorul profesional se află în centrul răspunderii profesionale civile, ca detentor al „tutelei” profesionale, fiind totodată și punct de contact profesional ce cad în sarcina stagiarului, angajatorii având capacități restrânse de a dispune atribuții de serviciu unilaterale persoanelor aflate în situație de ucenicie cum sunt stagiarii reglementați.

 Profesia de consilier juridic nu este reprezentată de totalitatea absolvenților de drept, dreptul de practică profesională se acordă în regim colectiv, iar titlul profesional de consilier juridic nu se acordă de angajatori.

 

“Lucrul în echipă este esențial. Nu vei fi singura țintă.”