ACTELE EMISE DE ORGANISMELE ELECTORALE – consilier juridic Fălcescu Jean-Andrei

0
447

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

Democraţia este regimul politic care are la bază principiul potrivit căruia poporul participă – direct sau prin reprezentanţi – la viaţa politică a statului.

  1. Dreptul de veto ca element fundamental-esenţial al democraţiei                          

O condiţie esenţială a funcţionării unui regim politic o constituie existenţa cadrului legislativ de reglementare a structurilor generale de organizare şi conducere, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a structurii şi rolului instituţiilor şi autorităţilor publice[1]

Garantul democraţiei şi a funcţionării acesteia este constituţia. Constitutia va fi întotdeauna percepută ca fiind legea fundamentală a unui stat. Constituţia este alcatuită din norme juridice, investite cu forţă juridică supremă şi care reglementează acele raporturi sociale fundamentale ce sunt esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterilor în stat, pentru asigurarea exercitării drepturilor şi libertatilor fundamentale ale cetăţenilor.

Dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales reprezintă drepturi civile fundamentale. Acestea sunt prevăzute de forma în vigoare a legii fundamentale române. Astfel, fiecare cetăţean are de a alege şi dreptul de a fi ales în organele de conducere ale ţării sale, iar, pe de altă parte, acest drept poate fi supus anumitor restricţii rezonabile. Legiuitorul român, având în vedere aceste prevederi, a stabilit, spre exemplu, ca o astfel de restricţie, că doar persoanele care deţin numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară pot ocupa funcţii sau demnităţi publice.

În ceea ce privește normele de drept internațional aplicabile, cele mai efective din punct de vedere al forței juridice sunt cele prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților fundamentale ale Omului (în continuare, CEDO), respectiv în articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție și articolul 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție coroborat cu articolul 14 CEDO – dispoziții care trebuie interpretate în lumina celor cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european, respectiv sufragiul universal, egalliber exprimat, secret și direct – principii stabilite în Codul bunelor practici în materie electorală elaborat în 2002 de Comisia Europeană pentru democrație prin drept (cunoscută sub numele de Comisia de la Veneția) și care reapar menționate în articolul 81 din Constituția României referitor la alegerea Președintelui[2].

Aşadar se impune a exista la nivelul fiecărei societăţi un ansamblu de norme ce au menirea de a crea un sistem electoral. Doctrina definește sistemul electoral ca o totatilate de proceduri utilizate pentru desemnarea de reprezentanți ai poporului în organismele puterii centrale și locale. Sistemul electoral fiind totodată modalitatea de repartizare a mandatelor disputate în alegeri în funcție de rezultatele alegerilor.

Organismele electorale constituie o componentă esenţială a infrastructurii instituţionale a democraţiei. Prin funcţionarea lor corectă organismele electorale contribuie esenţial la respectarea primului criteriu al oricărei democraţii moderne: existenţa unor alegeri libere şi corecte. Fiind instituţii fundamentale ale democraţiilor moderne, organismele electorale reprezintă o componentă esenţială a garanţiilor instituţionale că regulile jocului vor fi respectate. Dincolo de aspectele instituţionale, legitimitatea politică pe care o oferă organizarea unor alegeri competitive, libere şi corecte este esenţială pentru funcţionarea eficientă a statului şi oferă un mandat clar aleşilor în direcţia promovării responsabilităţii, legitimităţii şi sustenabilităţii democraţiei. Într-un studiu care a cuprins 148 de ţări, efectuat la nivelul anului 2000, se relevă că în 53% din ţări alegerile erau organizate de organisme electorale independente, în 27% alegerile erau organizate de către aparatul administrativ al statului, dar sub supravegherea unor organisme electorale independente (cazul Marii Britanii în Europa), iar în 20% alegerile erau organizate exclusiv de executiv. Literatura de specialitate foloseşte termenii de organisme electorale, comisie electorală autorităţi electorale şi organisme de management electoral alternativ pentru a se referi la totalitatea organismelor care au rol în organizarea alegerilor.

Alături de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituţie se regăsesc şi alte drepturi electorale reglementate prin lege (dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greşite sau a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestaţie cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obţine cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaţilor de a contesta operaţiunile electorale; dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masă). Aceste drepturi sunt drepturi electorale procedurale, ce ţin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetăţenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege).

  1. Tipuri de scrutin prevăzute de legislaţia română

 Sistemul electoral este determinat de natura politică a statului. El nu poate să nu corespundă acestei naturi, deoarece, în ultimă analiză, statul este astfel cum rezultă din alegeri[3].

De la prima reglementare electorală din 1831 până la reforma electorală actuale, România a cunoscut un lung şir de încercări de reorganizare a sistemelor electorale. În cei peste 180 de ani au fost folosite mai mult de 20 de legi electorale. Din 1831, sistemul electoral românesc a trecut de la votul indirect prin electori, la sistemul majoritar uninominal de tip cenzitar, între 1859 şi 1919, mai apoi la sistemul proporţional pe baza votului universal masculin în perioada interbelică. Odată cu instaurarea totalitarismului comunist în 1948 s-a recurs la votul universal integral, dar cu un sistem majoritar relativ (într-un tur) şi în condiţiile absenţei complete a competiţiei politice (un fel de vot de aprobare). Abia după restaurarea pluripartidismului şi căderea regimului comunist s-a revenit din nou la un sistem proporţional[4].

În România, în acord cu legilaţia în vigoare distingem următoarele tipuri de scrutin:

  • Alegeri Prezidenţiale
  • Alegeri Europarlamentare
  • Alegeri Parlamentare
  • Alegeri Locale
  • Referendum

Toate alegerile se desfăşoară într-o singură zi, care de regulă este duminica. Aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor, indiferent de scrutin se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, de regulă, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.  Campaniile electorale începe cu 30 de zile înainte de ziua votării şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării. Votul efectiv durează 14 ore şi se realizează între orele 07:00 şi 21:00. Cetăţenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani. Cetăţenii români îşi exercită, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii şi fără discriminări. Fiecare alegător îşi exprimă votul(opinia) personal. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru fiecare dintre scrutinele organizate(votul multiplu fiind considerată infracţiune potrivit legislaţiei). Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret.

Alegerile Prezidenţiale reprezintă acele acelegeri prin care cetăţenii români cu drept de vot îşi exprimă dorinţa democratică de a îşi alege şeful statului. Preşedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi. Potrivit Constituţiei şi legislaţiei române este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit 50% + 1 din numărul total de alegători , se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Alegererile Prezidenţiale se organizează de regulă o dată la cinci ani. În cazuri excepţionale (deces sau demisie) aceste alegeri se pot organiza oricând este necesar.

Alegerile pentru Parlamentul European reprezintă acel scrutin prin care cetăţenii români îşi aleg reprezentanţii în cadrul celui mai important for european. Parlamentul European este alcătuit din reprezentanţi ai tuturor celor 28 de state membre UE. Alegerile se desfăşoară în acelaşi timp la nivelul întregii Uniuni. Fiecare stat membru UE are dreptul la un număr de eurodeputaţi raportat la numărul total al cetăţenilor.

Membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Mandatul membrilor din România în Parlamentul European este de 5 ani. Membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente. Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, teritoriul României constituie o singură circumscripţie electorală.

Alegerile Parlamentare sau alegerile generale (cum sunt reţinute de legislaţie) au loc la fiecare patru ani, când se aleg membrii Parlamentului. Parlamentul în România este organizat în sistem bicameral, camerele Parlamentului fiind denumite Camera Deputaților și Senat. Mandatul parlamentarilor români  durează patru ani, potrivit Constituţiei României. Candidații, sunt aleși printr-un sistem de liste proporționale, în conformitatea cu numărul prevăzut în legea de organizare şi desfăşurarea a scrutinului pentru alegerea membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului, în condiţiile prezentei legi. Cetăţenii români au dreptul de vot şi de a fi aleşi, indiferent de rasă, sex, naţionalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau origine socială, conform Constituţiei şi legislaţiei în vigoare.

Alegerile Locale reprezintă acele alegeri prin intermediul cărora cetăţenii îsi aleg reprezentanţii locali. Prin reprezentanţi locali în sensul legilaţiei Românie se înţeleg autorităţile administraţiei publice locale – consilii locale, consilii judeţene, primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene. Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal[5]. Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul.

 Referendumul reprezintă exercitarea suveranităţii naţionale a poporului român. Referendumul poate fi naţional sau local. Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la: a) revizuirea Constituţiei; b) demiterea Preşedintelui României; c) probleme de interes naţional[6]. Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea. În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate[7].

CAPITOLUL II.

ORGANISMELE ELECTORALE 

 Organismele electorale constituie o componentă esenţială a infrastructurii instituţionale a democraţiei. Prin funcţionarea lor corectă organismele electorale contribuie esenţial la respectarea primului criteriu al oricărei democraţii moderne: existenţa unor alegeri libere şi corecte. Fiind instituţii fundamentale ale democraţiilor moderne, organismele electorale reprezintă o componentă esenţială a garanţiilor instituţionale că regulile jocului vor fi respectate. Dincolo de aspectele instituţionale, legitimitatea politică pe care o oferă şi corecte este esenţială pentru funcţionarea eficientă a statului şi oferă un mandat clar aleşilor în direcţia promovării responsabilităţii, legitimităţii şi sustenabilităţii democraţiei[8].

Pentru organizarea procesului electoral funcţionează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii şi instrucţiuni. În perioada scrutinelor electorale se formează organisme electorale cu caracter periodic. Organismele electorale cu caracter periodic sunt: birourile electorale ale secţiilor de votare, oficiile/birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, birourile electorale de circumscripţie şi Biroul Electoral Central.

  1. Biroul Electoral al Secţiei de Votare

Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt organisme electorale cu caracter temporar, alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistraţi sau jurişti, precum şi membri.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de către Autoritatea Electorală Permanentă, în şedinţă publică, anunţată cu 48 de ore înainte, organizată la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti cu 15 zile înaintea datei alegerilor, pe funcţii, dintre persoanele înscrise în corpul experţilor electorali[9]. Birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot funcţiona cu mai puţin de jumătate plus unu membri. Ceilalţi membrii ai biroului electoraal al secţiei de votare sunt reprezentanţi ai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri.

Birourile electorale ale secţiilor de votare au atribuţii expres prevăzute de lege. Dintre acestea cele mai importante ar fi: conducerea operaţiunilor de votare, numărarea voturile şi consemnarea rezultatelor votării. De asemenea, primesc de la primari, pe bază de proces-verbal, un exemplar al listelor electorale permanente, în preziua votării; primesc de la primari buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea „VOTAT”, formularele pentru încheierea proceselor-verbale şi alte materiale necesare desfăşurării procesului electoral. Un caz special reprezintă birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, care primesc aceste materiale din partea biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, pe bază de proces-verbal, cu sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor Externe.

  1. Biroul Electoral de Circumscripţie

 Biroului electoral de circumscripţie se constituie la nivelul fiecăreia dintre judeţele ţării, la nivelul Municipiului Bucureşti. Atunci când este cazul alegerile sunt pentru un scrutin naţional se organizează şi un biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. De regulă acesta are sediul în municipiul Bucureşti.

Aceste organisme sunt formate din judecători(de regulă 3), un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 9(nouă) reprezentanţi ai partidelor politice. Dintre judecători unul asigură funcţia de preşedinte iar unul funcţia de locţiitor de preşedinte, celelalte persoane având calitatea de membrii. În afară de judecători şi reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente, ceilalţi membrii sunt reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la respectivul scrutin.

În funcţie de specificul alegerilor sunt organizate la nivelul sectoarelor Municipiului Bucureşti birouri electorale sau oficii electorale. Acestea sunt organisme intermediare între Biroul de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti(sau Biroul Electoral Central)[10] şi birourile electorale ale secţiilor de votare organizate în Municipiul Bucureşti. Birourile electorale sau oficiile electorale de sector sunt alcătuite în condiţii similare cu cele de circumscripţie şi asigură funcţia de organism-liant între organismele superioare şi secţiile de votare, sprijinind şi coordonând activitatea acestora din urmă.

Birourile electorale de circumscripţie centralizează voturile de la nivelul tuturor secţiilor de votare constituite în circumscripţia lor. Predau şi preiau de la birourile electorale ale secţiilor de votare o serie de materiale cu caracter de identificare ale fiecărui secţie de votare.

3. Biroul Electoral Central

 Biroul Electoral Central este un organism electoral periodic. Biroul Electoral Central se constituie de regulă cu 3(trei) luni înintea datei scrutinului. Acesta este nucleul central al scrutinului, deciziile şi hotărârile acestuia au putere de lege şi sunt obligatorii pentru toate organismele şi persoanele implicate în alegeri. Biroul Electoral Central se constituie nivel naţional. Acesta este format din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, conform legii[11]. Desemnarea celor 5 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în cea de a treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii şi hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii şi sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum şi în soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor pe care este competent să le soluţioneze

Printre cele mai semnificative atribuţii ale Biroului Electoral Central se pot enumera: urmăreşte aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri şi asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora; rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripţie; contestaţiile se soluţionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege; preia listele de susţinători ai listelor de candidaţi propuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale, în cazul în care acestea optează să depună listele de susţinători la nivel naţional şi comunică birourilor electorale de circumscripţie lista competitorilor electorali cu drept de a depune candidaturi în toate circumscripţiile electorale; face publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la candidaturi; stabileşte, pe baza proceselor-verbale transmise de birourile electorale de circumscripţie, lista partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral – în cazul alegerilor la care există prag electoral; totalizează rezultatul naţional, pe baza proceselor-verbale primite de la birourile electorale constituite la niveluri inferioare; transmite Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărţii albe a alegerilor; soluţionează contestaţiile cu privire la contituirea şi completarea organismele imediat inferioare.

În cazul alegerilor parlamentare, locale, europarlamentare şi a referendumului, Biroul Electoral Central poate anula alegerile dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală şi/sau poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi rezultatului alegerilor dintr-o circumscripţie electorală în situaţia în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate în procesele-verbale[12]. Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţă publică la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secţiile de votare sau în circumscripţia electorală unde s-a constatat frauda electorală. 

  1. Autoritatea Electorală Permanentă

Autoritatea Electorală Permanentă(AEP) este o instituţie administrativă autonomă cu personalitate juridică şi cu competenţă generală în materie electorală, care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale și europene în materie. Autoritatea Electorală Permanentă îşi desfăşoară activitatea cu respectarea principiilor independenţei, imparţialităţii, legalităţii, transparenţei, eficienţei, profesionalismului, responsabilităţii, sustenabilităţii, predictibilităţii şi legitimităţii.

Autoritatea Electorală Permanentă este un organism permanent aflat în subordinea Parlamentului României.

Autoritatea Electorală Permanentă exercită funcţiile sale de educare, prin care se realizează instruirea alegătorilor şi se încurajează exercitarea drepturilor electorale, şi de informare, prin care se asigură transmiterea de informaţii corecte privind procesele electorale către alegători, autorităţi şi organisme publice.

AEP are un aparat propriu, care este organizat în departamente, direcţii generale, direcţii, servicii, birouri, cabinete, filiale şi birouri judeţene.

Autoritatea Electorală Permanentă exercită o serie de atribuţii conform legislaţie în vigoare, dintre acestea se pot enumera: elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfăşurării alegerilor, pe care le transmite spre însuşire Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale, şi urmăreşte modul de îndeplinire a propunerilor; urmăreşte modul de delimitare a secţiilor de votare, de stabilire a localurilor secţiilor de vot şi a sediilor birourilor electorale; administrează Registrul electoral şi Registrul secţiilor de votare; controlează şi monitorizează îndeplinirea sarcinilor care revin autorităţilor publice şi altor organisme în pregătirea şi organizarea proceselor electorale; elaborează studii şi propuneri vizând îmbunătăţirea sistemului electoral, pe care le dă publicităţii şi le prezintă autorităţilor publice, partidelor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate; prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, pentru Preşedintele României, pentru Parlamentul European şi pentru autorităţile administraţiei publice locale sau a unui referendum naţional, un raport asupra organizării şi desfăşurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfăşurare a acestuia, abaterile şi neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate şi rezultatul consultării; raportul se dă publicităţii sub forma unei cărţi albe;  implementează programe de informare şi educare a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc şi asupra respectării deontologiei electorale şi asigură popularizarea acestora; organizează programe specifice de instruire şi formare profesională în materie electorală pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor, cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, precum şi pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale şi operatori de calculator în secţiile de votare;  elaborează programe şi stabileşte proceduri unitare privind exercitarea dreptului de vot de către persoanele cu dizabilităţi şi asigură popularizarea acestora;  elaborează proiectul bugetului propriu, care se aprobă prin legea bugetului de stat; întocmeşte lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Naţional de Statistică, care participă la centralizarea, prelucrarea datelor şi constatarea rezultatelor alegerilor; coordonează sistemul informaţional electoral naţional;  achiziţionează, în condiţiile legii, aplicaţiile şi/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării; elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, data alegerilor şi calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale; elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, proiectele de hotărâri specifice bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor; elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză şi exercitare a dreptului de iniţiativă legislativă; asigură aplicarea legislaţiei privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale; organizează conferinţe, seminare şi congrese naţionale şi internaţionale în domeniul său de activitate; asigură transparenţa cheltuielilor efectuate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor.

În subordinea Autorităţii Electorale Permanente se înfiinţează Centrul „Expert electoral”, cu personalitate juridică, care are următoarele obiective: sprijinirea fundamentării şi a punerii în aplicare a strategiilor Autorităţii Electorale Permanente; creşterea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi ale persoanelor implicate în pregătirea, organizarea şi desfăşurarea proceselor electorale; îmbunătăţirea accesului la instrumentele juridice internaţionale şi regionale în domeniul electoral, la legislaţia electorală naţională, la jurisprudenţa şi doctrina din acest domeniu; informarea şi educarea alegătorilor şi a competitorilor electorali în spiritul principiilor şi standardelor internaţionale în domeniul electoral; dezvoltarea integrităţii electorale.

Autoritatea Electorală Permanentă a înfiinţat, începând cu anul 2016, Corpul experților electorali. Corpul experților electorali este o evidența permanentă a persoanelor care pot deveni președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și străinătate sau locțiitori ai acestora, ce este gestionată şi actualizată de AEP în conformitate cu legislaţia în vigoare.

III. ACTELE EMISE DE ORGANISMELE ELECTORALE

  1. Aspecte generale

Actele emise de organismele electorale sunt acte administrative cu caracter temporar sau permanent ce au la bază manifestarea de voinţă a entităţilor electorale menită a avea ca efect naşterea, modificarea şi/sau stingerea raporturilor juridice în scopul respectării principiilor constituţional-democratice referitoare la manifestarea dreptului fundamental al cetăţeanului de a-şi exprima opinia prin vot.

Autoritatea Electorală Permanentă, îndeplinind funcţia de organism electorale cu caracter permanent emite, pentru buna organizare a societăţii, în materie electorală, între scrutinuri, hotârâri, decizii şi instrucţiuni.

În perioada organizării alegerilor se formează, aşa cum am arătat anterior, Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie la nivel judeţean, al Municipiului Bucureşti, oficii şi/sau birouri electorale de sector, în cazul Municipiului Bucureşti, şi un birou electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, precum şi birouri electorale ale secţiilor de votare. În exercitarea atribuţiilor ce le revin acestea emit hotărâri şi decizii. De asemenea, toate aceste organisme electorale cu caracter temporar întocmesc şi o serie de documente prin care se consemnează cu exactitate o serie de informaţii, care dau naştere sau sting anumite raporturi juridice, denumite în mod generic de legislaţie procese-verbale.

Tot în acest sens se impune a se indica faptul că birourile electorale de circumscripţie eliberează după încheiere scrutinului şi centralizarea voturilor, certificatul doveditor (constatator) al alegerii. Modelul acestui act este stabilit prin hotârârea Autorităţii Electorale Permanente, şi este dat publicităţii prin publicarea în Monitorul Oficial.

Astfel, în baza prevederilor legale se constată următoare

  • În cazul alegerile locale – biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti eliberează consilierilor şi primarului aleşi certificatul doveditor al alegerii.
  • În cazul alegerile consiliilor judeţene şi a reprezentanţilor Municipiului Bucureşti – biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti eliberează consilierilor şi primarului general al municipiului Bucureşti certificatul doveditor al alegerii.
  • În cazul alegerilor pentru Parlamentul României – birourile electorale de circumscripţie[13] eliberează candidaţilor declaraţi aleşi certificatul doveditor al alegerii pe funcţia de deputat sau senator.
  • În cazul alegerilor reprezentanţilor României în parlamentul European – Biroul Electoral Central înmânează candidaţilor aleşi un certificat constatator al alegerii.
  • În cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României – validarea alegerilor se face de către Curtea Constitutională prin decizie. Biroul Electoral Central centralizează rezultatele alegerilor, constată candidatul ales şi prezintă Curţii Constituţionale documentaţia necesară validării mandatului de Preşedinte al României.
  • În cazul referendumului – validarea scrutinului se face de către Curtea Constitutională, care după primirea de la Biroul Electoral Central a centralizării scrutinului, prezintă parlamentului un rapot cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia.
  1. Clasificarea Actelor Emise de Organismele Electorale

Actele emise de organismele electorale sunt acte administrative care pot fi clasificate în funcţie de naturalor juridică, de competenţa materială, de competenta teritorială, de întinderea în timp a producerii efectelor, de gradul de întindere a efectelor etc.

Astfel, se pot distinge următoarele categorii:

2.1. După perioada de timp în care se produc efecte juridice, putem distinge actele administrative cu caracter temporar şi actele administrative cu caracter permanent.

Actele administrative cu caracter temporar sunt acele acte emise de organismele electorale care produc efecte juridice numai pentru o anumita perioada de timp. Perioada de timp pentru care  produc efecte este fie anume prevazută în actul respectiv, fie în legislaţie sau în alte înscrisuri oficiale.

Actele administrative cu caracter temporar pot fi emise de oricare dintre organismele electorale. Acestea pot îmbrăca orice formă juridică şi pot fi numite precese-verbale, deciziilor, hotărâri, comunicate, circulare, ordine[14], dispoziţii, note, rezoluţii scrise[15] .

De regulă aceste acte sunt cele care îşi găsesc aplicabilitatea pe dutata unui scrutin electoral indiferent de natura acestuia.

Spre exemplu deciziile şi/sau hotărârile Biroului Electoral Central, birourilor de circumscripţie, oficiilor electorale şi/sau ale birourilor electorale ale secţiilor de votare îşi găsesc aplicabilitatea doar pe durata funcţionării acestora.

Actele administrative cu caracter permanent sunt acele acte emise de Autoritatea Electorală Permanentă care produc efecte juridice de la intrarea în vigoare până la abrogarea lor. Se impune a se face precizarea că Autoritatea Electorală Permanentă fiind singurul organism electoral cu caracter permanent este şi singurul care poate concepe, produce, emite astfel de acte.

Se distinge aici, din punctul de vedere al autorului, acea categorie de acte care au caracter permanent doar pentru un singur scrutin electoral, acestea îmbrăcând evident forma juridică a unor acte administrative cu caracter temporar.

2.2. În funcţie de competenţa teritorială, actele administrative pot fi: acte administrative adoptate sau emise de organismele electorale centrale şi acte administrative adoptate sau emise de organisme electorale locale.

În sensul prezentei actele emise de organismele electorale centrale sunt acele acte care produc efecte pe tot cuprinsul ţării şi a disaporei. Acestea pot fi actele emise de Biroul Electoral Central şi/sau cele emise de Autoritatea Electorală Permanentă. Acestea sunt obligatorii şi produc efecte pentru toţi subiecţii implicaţi în procesul electoral.

Astfel, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor legale Biroul Electoral Central adoptă decizii şi hotărâri.

Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii şi sunt general obligatorii.

Deciziile Biroului Electoral Central se adoptă pentru aplicarea unitară a prevederilor legale în materie, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianţe electorale, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, pentru soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor care sunt de competenţa sa, precum şi pentru alte cazuri prevăzute de prezenta lege. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică.

Deciziile se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deciziile Biroului Electoral Central se comunică părţilor interesate, şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare(sa sediul Biroului şi pe pagina virtuală).

În ceea ce priveşte competenţa teritorială generală a actelor emise de Autoritatea Electorală Permanentă se constată că se vor puncta aici toate acele circulare, ordine, decizii etc emise de către această entitate pentru şi în sprijinul tuturor actorilor electorali.

Pe de altă parte actele emise de organismele electorale locale sunt deciziile emise de birourile electorale de circumscripţie, de oficiile electorale şi de birourile electorale ale secţiilor de votare. Deciziile sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electorală, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri la care se referă, din raza teritorială de competenţă a biroului, şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.

2.3. După natura juridică, actele emise de organismele electorale, având în vedere că acestea se emit în mod unilateral, pe baza şi în vederea executării legii, în scopul naşterii, modificării sau stingerii unor raporturi juridice sunt acte administrative de autoritate. Având în vedere atributul competenţelor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare care se întinde la 500 de metri în jurul lăcaşului de vot, iar acesta nu poate exercita acest atribut decât în conformitate cu deciziile adoptate cu majoritatea membrilor, putem spune că ne aflăm în situaţia în care avem de a face cu acte administrative de gestiune îndeplinite de organismele electorale. Nu în ultimul rând, având în vedere faptul că aceste acte se emit, în mod unilateral, de autorităţile de jurisdicţie administrativa, abilitate de lege, şi rezolvă conflicte aparute între subiecţii electorali putem spune că ne aflăm în faţa unor acte, care după natura lor pot fi clasificate drept jurisdicţionale.

După natura efectelor juridice pe care le produc, actele pot îmbrăca forma actelor administrative care acorda drepturi (impersonale si generale sau individuale) şi/sau acte administrative care constata existenta unui drept.

2.4. După competenţa materială, putem distinge acte emise de organismele electorale cu caracter general si acte emise de organismele electorale de specialitate. Astfel, actele cu caracter general sunt cele emise de Biroul Electoral Central, birourile de circumscripţie, oficiile electorale, chiar şi unele dintre hotărârile şi deciziile Autorităţii Electorale Permanente, care au competenţă materială generală valabilă al gradului de aplicabilitate. Actele de specialitate sunt acele acte emise de organismele electorale permanente sau nu care au o componentă specifică unei problematici bine definite şi aplicabile doar acesteia. În acest, sens distingem aici anumite ordine emise de preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, dispoziţiile, note, rezoluţii scrise ale vicepreşedinţilor/secretarului general ai Autorităţii Electorale Permanente, anumite acte care pot fi emise de birourile electorale ale secţiilor de votare, birourilor de circumscripţie şi/sau oficiilor electorale, după caz.

2.5. Dacă ar fi să ne raportăm la gradul de întindere al efectelor juridiceactele emise de organismele electorale am putea spune că acestea ar îmbrăca forma juridică a unor acte administrative normative, individuale şi/sau cu caracter intern.

Actele emise de organismele electorale care îmbracă forma juridică a unor acte administrative normative sunt acele acte care produc efecte cu caracter general şi impersonal. În această categorie sunt toate actele emise de oricare dintre ormanismele electorale, fie permanente, fie temporare ale căror caracter este unul de aplicabilitate la nivel general.

Actele emise de organismele electorale care îmbracă forma juridică a unor acte administrative individuale sunt acele acte care produc efecte numai cu privire la anumite persoane fizice ori juridice bine determinate. Acestea pot fi la rândul lor subdivizate în:

  • acte prin care se stabilesc drepturi sau obligaţii determinate pentru subiectul caruia i se adreseaza – eliberarea unora dintre ele depinde de aprecierea organismelor electorale emitente, în schimb emiterea altora este obligatorie, daca sunt îndeplinite condiţiile prevederilor legale.
  • actele de atribuire a unui statut personal – recunosc o activitate anterioară a persoanelor în favoarea carora se emit şi se conferă un complex de drepturi, în condiţiile cerute de lege, de exemplu: acreditarea pentru funcţiile de preşedinte sau locţiitor de preşedinte ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, ale birourilor de circumscripţie, oficiilor, după caz; procesul-verbal de constituire a biroului electoral al secţiei de votare, de completare a birourilor electorale de circumscripţie, ale oficiilor electorale şi/sau ale Biroului Electoral Central care atestă şi recunosc calitatea de membru în aceste foruri etc.
  • actele de aplicare a constrangerii administrative – se caracterizează prin faptul că instituie constrângerea administrativă sub forma sancţiunii, de exemplu procesul-verbal de constatare şi de sancţionare a unei contravenţii.
  • actele administrative cu caracter jurisdicţional – sunt actele administrativetipice, întotdeauna motivate, care, în cazuri riguros determinate de lege, soluţionează cu forţă de adevăr legal şi după o procedura bazată pe principiile independenţei şi contradictorialităţii, litigii apărute la nivelul de aplicabilitate al legislaţiei electorale. Astfel, biroul electoral al secţiei de votare soluţionează întâmpinările ce vizează propria lor activitate, decizia fiind supusă controlului biroului electoral de circumscripţie, sau oficiului electoral atunci când acesta este legal constituit. Birourile electorale de circumscripţie rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţionează; contestaţiile se soluţionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege. Biroul Electoral Central rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripţie; contestaţiile se soluţionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege. Deciziile Biroului Electoral Central, în funcţie de specificul lor pot fi constestate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –atunci când spre exemplu este admis sau respins un protocol de cosntituire a unei alianţe electoale[16]. Un caz aparte este cel prevăzut de art. 20 din Legea nr. 33/2004, privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit căruia Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică listele de candidaţi şi candidaturile independente pe care le-a primit, prin afişare la sediul său, la sediile birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi la sediul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi prin intermediul Societăţii Române de Televiziune şi al Societăţii Române de Radiodifuziune. Până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referinţă, alegătorii resortisanţi, alegătorii comunitari, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale pot contesta candidaturile. Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se depun în scris la Tribunalul Bucureşti şi se soluţionează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare. Împotriva hotărârii se poate face apel, în termen de 24 de ore de la pronunţare, la Curtea de Apel Bucureşti. Apelul se soluţionează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.

Importanţa distincţiei între actele administrative normative şi actele administrative individuale, consta în faptul că niciodată actele individuale nu pot încălca actele normative.

Actele emise de organismele electorale care îmbracă forma juridică a unor acte administrative cu caracter intern, sunt cele care se aplică în interiorul unui organismelor electorale, producând efecte doar faţă de personalul acestuia, membrii[17] şi/sau personalul auxiliar, fiind vorba despre acte numite regulamente de ordine interioara sau circulare, indiferent de denumirea pe care o poartă respectivul act.

  1. Tipuri de acte emise de organismele electorale

 3.1. Deciziile

În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, precum şi în soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor pe care sunt competente să le soluţioneze, birourile electorale de circumscripţie adoptă decizii.

Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii şi produc efecte pentru toţi subiecţii implicaţi în procesul electoral. Deciziile birourilor electorale de circumscripţie(după caz oficiilor electorale) sunt obligatorii în raza de competenţă a acestora pentru toate birourile electorale ale secţiilor de votare, competitorii electorali, autorităţile şi instituţiile publice la care se referă.

Deciziile se semnează de preşedinte, de locţiitorul acestuia şi de membri. Lipsa semnăturilor unor membri nu influenţează valabilitatea deciziei, dacă aceasta a fost adoptată în condiţiile şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Deciziile se aduc la cunoştinţa publică, după caz, prin afişare la sediul propriu, prin comunicare către părţile interesate, prin orice mijloc de publicitate, precum şi prin postare pe internet, conform prezentului regulament. Deciziile biroului electoral se aduc la cunoştinţa publică numai cu semnătura preşedintelui biroului electoral.

Deciziile birourilor electorale prin care se soluţionează întâmpinări şi contestaţii trebuie să conţină în mod obligatoriu:

  1. a) denumirea, numărul şi adresa sediului biroului electoral, precum şi, dacă este cazul, numărul de telefon şi/sau fax;
  2. b) data şedinţei;
  3. c) datele de identificare ale contestatorului;
  4. d) obiectul întâmpinării/contestaţiei;
  5. e) probele care au fost administrate;
  6. f) susţinerile altor părţi interesate, dacă este cazul;
  7. g) soluţia dată şi măsurile luate de biroul electoral, cu arătarea motivelor, în fapt şi în drept;
  8. h) calea de atac şi termenul de exercitare a acesteia;
  9. i) semnătura membrilor biroului electoral.

Deciziile birourilor electorale prin care se soluţionează întâmpinări şi contestaţii se comunică, de îndată, tuturor părţilor interesate.

3.2. Hotârârile

În interpretarea unitară a legii, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri care sunt general obligatorii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Hotărârile se semnează de preşedinte, de locţiitorul acestuia şi de membri. Lipsa semnăturilor unor membri nu influenţează valabilitatea hotărârii, dacă aceasta a fost adoptată în condiţiile şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

3.3. Procesele-verbale

Procesele-verbale pot avea caracter intern, atunci când vizează aspecte organizatorice sau când sunt întocmite ca urmare a dezbaterilor din sedinţele de lucru ale organismelor electorale(pot fi numite Comunicate), sau pot avea caracter de confirmare sau încetare a unor calităţi. Astfel, procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii şi completării birourilor electorale atestă calitatea de membru al biroului electoral. Operaţiunile de completare a birourilor electorale se consemnează în procese-verbale care constituie acte de învestitură. Birourile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare îşi încetează activitatea după data predării către birourile electorale ierarhic superioare a proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării, pe care le-au întocmit, cu condiţia confirmării lipsei oricăror erori sau neconcordanţe în acestea.

Procesul-verbal de constatarea a rezultatului alegerilor fie că este întocmit la nivelul Biroului Electoral Central, de circumscripţie sau al secţiei de votare va purta ştampila de control şi semnăturile membrilor organismului electoral respectiv.

Procesele-verbale întocmite cu ocazia şedinţelor de lucru ale organismelor electorale se numerotează, se semnează de toţi participanţii la lucrări şi pot fi consultate doar la solicitare expresă.

3.4. Alte acte

Tot în acest sens se impune a se indica faptul că birourile electorale de circumscripţie eliberează după încheiere scrutinului şi centralizarea voturilor, certificatul doveditor (constatator) al alegerii. Modelul acestui act este stabilit prin hotârârea Autorităţii Electorale Permanente, şi este dat publicităţii prin publicarea în Monitorul Oficial(aspecte ce au fost dezbătute în paginile 21 şi următoarele ale prezentei lucrări).

Potrivit prevederilor legale în vigoare în materie mai întăilnim şi Ordine în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Premanente precum şi dispoziţiile, notele, rezoluţiile scrise în cazul vicepreşedinţilor şi/sau secretarului general al Autorităţii Electorale Premanente.

Bibliografie:

 

  1. Gheorghe Iancu, Vlad Alexandru Iancu, Drept electoral. Editie revizuita si completata, editura Universul Juridic, Bucureşti, 2015
  2. Gheorghe Iancu, Drept Constituţional şi Instituţii Politice, ed. Universul Juridic, 2015
  3. Victor Rusu, Note de Curs – Dreptul Electoral, Chişinău, 2013
  4. Viorescu Răzvan, Drept administrativ şi administraţie publică, ed. Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, 2006
  5. Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ion Deleanu, Ioan Vida, Alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Texte legale comentate, Bucureşti, Edit. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 1992,
  6. Mihaela Mazilu-Babel, Obligația fundamentală de a eficientiza dreptul de vot al expatriaților și răspunderea statului în fața CEDO, juridice.ro, 2014
  7. Mihaela Mazilu, Drept Electoral. Curs,
  8. Adrian Sorescu, Todor Arpad, 25+2 Modele Electorale, Organismele Electorale, Bucureşti, 2007
  9. Istoria Unui Dezacord:Uninominalul, Asociaţia Prodemocraţia, Bucureşti, 2008,
  10. Revista “Expert Electoral”
  11. Constituţia României, revizuită
  12. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
  13. Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
  14. Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare
  15. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare
  16. Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului
  17. Hotărârea  Nr. 4/2016 din 22 iunie 2016 adoptată de Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
  18. Portalul Biroului Electoral Central (http://www.bec2014.ro, http://www.roaep.ro/bec_europ2014, http://www.becreferendum2012.ro, http://parlamentare2016.bec.ro, http://www.2016bec.ro)
  19. Portalul Autorităţii Electorale Permanente – roaep.ro

[1] Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 334/26.06.2013

[2] Mihaela Mazilu-Babel, Obligația fundamentală de a eficientiza dreptul de vot al expatriaților și răspunderea statului în fața CEDO, juridice.ro, 2014

[3] Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ion Deleanu, Ioan Vida, Alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Texte legale comentate, Bucureşti, Edit. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 1992, p. 5.

[4] Istoria Unui Dezacord:Uninominalul, Asociaţia Prodemocraţia, Bucureşti, 2008, p. 9

[5] Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.

[6] Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

[7] Art. 13 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

[8] Adrian Sorescu, Todor Arpad, Organismele Electorale, Bucureşti, 2007, p.8

[9] CORPUL EXPERŢILOR ELECTORALI este o evidență permanentă a persoanelor care pot deveni președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și străinătate sau locțiitori ai acestora, înființată, gestionată și actualizată de Autoritatea Electorală Permanentă începând cu anul 2016.

[10] În fucnţie de specificul scrutinului electoral aceste organisme de la nivelul sectoarelor Municipiului Bucureşti pot fi asimilate ca drepturi şi obligaţii Birourilor Electorale de Circumscripţie.

[11] În cazuri special şi limitativ prevăzute de lege în componenţa Biroului Electoral Central va fi desemnat, cu funcţie de membru şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor

[12] În cazul alegerilor prezidenţiale atributul anulării procesului electoral parţial sau total poate fi dispus doar de Curtea Constituţională a Romaniei ca efect al art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare, privind alegerea Preşedintelui Romaniei

[13] În acest sens prin biroul electoral de circumscripţie legislaţia distinge doar birourile judeţene, al Minicipiului Bucureşti, precum şi cel pentru românii din afara ţării(diaspora)

[14] în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Premanente – a se vedea art. 6 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente aprobat prin HOTĂRÂRE  Nr. 4/2016 din 22 iunie 2016 adoptată de Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

[15] în cazul vicepreşedinţilor şi/sau secretarului general al Autorităţii Electorale Premanente – a se vedea art. 10 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente aprobat prin HOTĂRÂRE  Nr. 4/2016 din 22 iunie 2016 adoptată de Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

[16] A se vedea art. 17 alin. (3) din Legea nr. 340/2004, privind alegerea preşedintelui României,republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cu titlu de exemplu a se vedea Decizia Nr. 3 D /09.09.2014 adoptată de Biroul Electoral Central

[17] În sensul lărgit al legislaţiei, ca efect al aplicării actelor emise de Biroul Electoral Central, prin membrii ai birourilor electorale se înţelege şi preşedinţii şi locţiitorii acestora

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să comentați
Introduceți numele dumneavoastră aici