LUAREA ȘI DAREA DE MITĂ – consilier juridic Stana Ion – Dănuț

0
892

LUAREA DE MITĂ 

Cap. I Noțiune

Luarea de mită este infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 289 alin. (1)/NCP, ce constă în fapta funcționarului public [noțiune prevăzută de art. 175 alin.(1)/NCP] care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri;

alin.(2) – fapta prevăzută în alin.(1), săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2)/NCP, constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neândeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri;

alin.(3) – banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Prevederea din NCP a cerinței ca fapta de luare de mită să fie comisă în legătură cu îndeplinirea, neândeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, iar nu în scopurile menționate mai sus, au fost incriminate în cuprinsul luării de mită faptele care, potrivit vechiului Cod penal, constituiau infracțiunea de luarea sau infracțiunea de primire de foloase necuvenite.

Astfel, nu se poate vorbi de o dezincriminare operată prin NCP a infracțiunii de primire de foloase necuvenite, faptele ce erau incriminate de art. 256/C. Pen. regăsindu-se în conținutul constitutiv al infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 289/NCP.

Referitor la funcționarii publici asimilați, prevăzuți de art. 175 alin.(2)/NCP, noul cod penal face precizarea că luarea de mită săvârșită de persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public, constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neândeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri[art. 289 alin.(2)/NCP].

Constituie variantă agravată a infracțiunii de luare de mită săvârșirea faptei de o persoană care exercită o funcție de demnitate publică; care este judecător sau procuror, organ de cercetare penală sau are atribuții de constatare ori de sancționare a contravențiilor, sau de persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunțe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluționare de către părțile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfășoară în baza legii române ori în baza unei alte legi [art. 7/Legea 78/2000].

Potrivit NCP, nu va mai constitui variantă agravată a infracțiunii, luarea de mită comisă de un funcționar public sau funcționar cu atribuții de control ori de persoana care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor ori de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de lege sau rezultate din fișa postului

Conform art. 308/NCP raportat la la art. 289/NCP, constituie variantă atenuată a infracțiunii de luare de mită, săvârșirea faptei de către persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei personae fizice dintre cele prevăzute la art.175 alin.(2)/NCP ori în cadrul oricărei persoane juridice.

Cap. II Obiectul infracțiunii

Ca obiecte ale infracțiunii de luare de mită distingem obiectul juridic special și obiectul material, exemplificate astfel:

  • obiectul juridic special este reprezentat de relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a relațiilor de serviciu;
  • obiectul material al infracțiunii de luare de mită în principiu nu există, dar banii, bunurile sau alte valori necuvenite primite constituie bunuri dobândite prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită care sunt supuse confiscării, dar nu reprezintă obiect material al infracțiunii.

Cap. III Subiecții infracțiunii

Ca subiecți ai infracțiunii de luare de mită distingem subiectul activ și subiectul pasiv, exemplificați astfel:

  1. Subiectul activ: autor al infracțiunii în forma de bază poate fi funcționarul public astfel cum este definit de art. 175 alin.(1)/NCP, respectiv: persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără remunerație:
    • exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești (exemplu, deputații, senatorii, miniștrii, judecătorii, procurori, membrii CSM, );

exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură ( exemplu, primarii, președintele Curții de Conturi, polițiștii, etc.);

  • exercită, singură sau împreună cu alte personae, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia ( exemplu directorul unei regii autonome, guvernatorul Băncii Naționale a României, persoanele încadrate în unități bancare cu capital integral sau majoritar de stat, nu și cele care își desfășoară activitatea într-o bancă cu capital integral privat sau atât cu capital privat, cât și cu capital de stat dacă statul roman este acționar minoritar).

Noul cod penal prevede numai funcționarul public care nu mai este definit prin raportare la noțiunea de “ public”, renunțând la definirea noțiunii de funcționar.

Sfera noțiunii de funcționar public în NCP este mai extinsă decât cea prevăzută de codul penal vechi, respectiv persoanele care aveau calitatea de funcționar potrivit codului penal vechi, dacă nu fac parte dintre persoanele prevăzute de art. 308/NCP, nu vor mai putea fi considerate subiecți activi nemijlociți ai infracțiunii de luare de mită.

Persoana asimilată funcționarului public potrivit art. 175 alin.(2)/NCP, respectiv fiind persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public (exemplu medicii, farmaciștii, notarii publici, executorii judecătorești, etc.) poate fi subiect activ nemijlocit al infracțiunii doar dacă fapta este comisă în legătură cu

neândeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.

Conform art. 293/NCP, pot fi subiecți activi nemijlociți ai infracțiunii de luare de mită persoanele care,pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunțe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluționare de către părțile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfășoară în baza legii române ori în baza altei legi.

De asemenea, potrivit art. 294/NCP, pot fi subiecți activi nemijlociți ai infracțiunii de luare de mită, dacă, prin tratatele internaționale la care România este parte nu se dispune altfel și următorii subiecți:

  • Funcționarii sau persoanele care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori alte persoane care exercită atribuții similare în cadrul unei organizații publice internaționale la care România este parte;
  • Membrii adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale la care România este parte;
  • Funcționarii sau persoanele care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori alte persoane care exercită atribuții similare în cadrul Uniunii Europene;
  • Persoanele care exercită funcții juridice în cadrul instanțelor internaționale a căror competență este acceptată de România, precum și funcționarii de la grefele acestor instanțe;
  • Funcționarii unui stat străin;
  • Membrii adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin;
  • Jurații din cadrul unor instanțe străine;

În mod obligatoriu, calitatea de funcționar public trebuie să existe la momentul săvârșirii faptei tipice.

Conform prevederilor art. 1/Legea nr. 78/2000, sunt de asemenea subiecți activi nemijlociți ai infracțiunii de luare de mită persoanele care:

  1. exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost investite în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice;
  2. îndeplinesc permanent sau temporar, potrivit legii, o funcție sau o însărcinare în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăților comerciale, companiilor naționale, societăților naționale, unităților cooperatiste sau al altor agenți economici;
  3. exercită atribuții de control, potrivit legii;
  4. acordă asistență specializată unităților prevăzute la punctele a și b, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența;
  5. indiferent de calitatea lor, dacă realizează, controlează sau acordă asistență specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, cu privire la operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internaționale;
  6. dețin o funcție de conducere într-un partid sau într-o formațiune politică, într-un sindicat, într-o organizație patronală ori într-o asociație fără scop lucrativ sau fundație;
  7. alte persoane fizice decât cele prevăzute mai sus, în condițiile prevăzute de lege.

În ipoteza variantei atenuate a infracțiunii de luare de mită pot fi subiecți activi nemijlociți persoanele care exercită permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persone fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin.(2)/NCP ori în cadrul oricărei persoane juridice.

În varianta agravată a infracțiunii de luare de mită pot fi subiecți activi nemijlociți persoanele care exercită o funcție de demnitate publică; judecătorii sau procurorii, persoanele care au calitatea de organ de cercetare penală sau organe care au atribuții de constatare ori de sancționare a contravențiilor, sau persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemați să pronunțe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluționare de către părțile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfășoară în baza legii române ori în baza unei altei legi( vezi art. 7/Legea nr.78/2000).

Studiu de caz:

 Nu poate fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită angajatul care primește foloase materiale pentru a nu-și îndeplini obligația generală de a asigura paza împotriva sustragerilor de la locul de muncă, obligație ce este prevăzută în contractul de muncă prin care fusese angajat în funcția de electrician ( decizia nr. 1266/1998 a C.S.J., secția penală, legalis.ro);

  • Poate fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită expertul din cadrul unui birou local de expertize tehnice, desemnat să efectueze experize în cauze judiciare și retribuit sub forma onorariului prin biroul de expertize ( decizia nr. 1785/2003 a C.S.J. secția penală, legalis.ro).

În concluzie, la data la care funcționarul pretinde, primește, acceptă promisiuni de bani sau alte foloase necuvenite , trebuie să aibă competența de a

îndeplini, a nu îndeplini, a întârzia sau accelera îndeplinirea actului pentru care este mituit.

Participația penală la comiterea infracțiunii de luare de mită este posibilă în toate formele, respectiv:

  • Coautorat, este dacă toți făptuitorii au calitatea de funcționari publici sau celelalte calități prevăzute de lege enumerate mai sus;
  • Complicitate sau instigare, este indiferent de calitatea participanților. Persoana care dă mita nu are calitatea de instigator sau complice la infracțiunea de luare de mită, ci va răspunde penal ca autor al infracțiunii de dare de mită.

De asemenea, subiectul activ nemijlocit al infracțiunii de luare de mită nu are calitatea de complice sau instigator la infracțiunea de luare de mită.

Astfel, având în vedere noua definiție a funcționarului public prevăzută de art. 175/NCP, nu este exclusă ipoteza ca o persoană juridică să fie autor al infracțiunii de luare de mită ( exemplu, în ipoteza în care administratorul judiciar din cadrul unei proceduri de insolvență este o persoană juridică, dacă fapta de luare de mită este comisă în realizarea obiectului său de activitate, în interesul ori în numele persoanei juridice).

Persoana juridică poate avea chiar calitatea de complice sau instigator la infracțiunea de luare de mită.

  1. b) Subiectul pasiv al infracțiunii de luare de mită este autoritatea publică, instituția sau persoana juridică de interes public ori privată în cadrul căreia făptuitorul se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

 

Este, de asemenea subiect pasiv al infracțiunii de luare de mită și autoritatea publică a statului străin, instanța internațională sau organizația internațională în care subiectul activ exercită serviciul.

Cap. IV Latura obiectivă

  1. Elementul material al infracțiunii de luare de mită îl constituie pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase necuvenite de către funcționarul public ori acceptarea promisiunii unor astfel de

Astfel, în accepțiunea lor, explicităm noțiunile de pretindere, primire și acceptarea promisiunii după cum urmează:

  • pretinderea presupune solicitarea direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite; – de reținut este faptul că nu este necesar ca solicitarea să fie satisfăcută;
  • primirea presupune remiterea directă sau indirectă, pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite din inițiativa mituitorului; – de reținut este faptul că în cazul în care anterior primirii, făptuitorul acceptase promisiunea de primire a unur astfel de bunuri, fapta de luare de mită se consumă la momentul acceptării;
  • acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite presupune acceptarea expres sau tacit (dar neândoielnic) de către făptuitor referitor la oferta de mită care se poate realiza atât direct cât și indirect, pentru sine sau pentru altul;

Noul cod penal nu a mai prevăzut drept variantă alternativă a elementului material al infracțiunii de luare de mită, nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite ce implică atitudinea făptuitorului care nu are o reacție fermă, expresă în fața unei oferte de mituire; – această modalitate de comitere infracțiunii de luare de mită prevăzută de vechiul Cod penal a fost dezincriminată prin NCP, în măsura în care nu se reține o acceptare tacităși neândoielnică a promisiunii.

În ipoteza în care mita nu ajunge direct la autorul infracțiunii de la mituitor, ci prin mijlocirea unui intermediar, acest intermediar va avea calitatea procesuală de complice la infracțiunea de dare de mită dacă scopul urmărit a fost acela de a-l ajuta pe mituitor, sau complice la infracțiunea de luare de mită dacă scopul urmărit a fost acela de a-l ajuta pe mituit; – de reținut este faptul că este exclus ca în sarcina intermediarului să se rețină instigarea la dare de mită care este absorbită de complicitate; – de asemenea este exclus ca în sarcina intermediarului să se rețină instigarea la luare de mită care de asemenea absoarbe instigarea, dacă intermediarul a determinat pe mituit sau mituitor să comită infracțiunea și apoi a ajutat la realizarea faptei tipice.

Pentru existența infracțiunii de luare de mită este absolut necesar îndeplinirea următoarelor cerințe esențiale:

(-) fapta trebuie să aibă ca obiect bani sau alte foloase patrimoniale sau nepatrimoniale care nu sunt cuvenite în mod legal făptuitorului, pretinse, primite sau acceptate pentru sine sau pentru altul;

(-) pretinderea, primirea sau acceptarea de promisiuni de bani sau alte foloase necuvenite trebuie comisă în legătură cu îndeplinirea, neândeplinirea, urgentarea sau întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri;

  • potrivit art 289 alin. (2)/NCP, fapta comisă de un funcționar public asimilat prevăzut de art. 175 alin. (2)/NCP este tipică numai când este comisă în legătură cu neândeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri:
  • prin art. 289 alin.(2)/NCP legiuitorul a dorit de asemenea să tranșeze o problemă dezbătută în doctrină, în sensul că notarul public, executorul judecătoresc sau alte persoane care execută o funcție de interes public pentru care este necesară o abilitate specială a autorităților publice, pot fi subiecți activi ai infracțiunii de luare de mită, însă din interpretarea per a contrario a aceluiași alineat deducem că pentru persoanele prevăzute de art. 175 alin. (2)/NCP, spre exemplu executorul judecătoresc, nu constituie infracțiune fapta de luare de mită prevăzută de art. 289 alin.(1)/NCP atunci când este săvârșită în legătură cu îndeplinirea sau urgentarea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de

Rațiunea acestei excluderi rezidă în faptul că aceste persoane pot solicita în mod legal sume de bani pentru îndeplinirea serviciului public pe care îl prestează sau pentru urgentarea efectuării unui anumit act ( exemplu, onorariul executorului judecătoresc pentru efectarea executării silite).

(-) pretinderea, primirea sau acceptarea de promisiuni de bani sau alte foloase necuvenite poate fi săvârșită înainte, concomitent sau ulterior îndeplinirii, neândeplinirii, accelerării sau întârzierii actului ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului, respectiv îndeplinirii actului contrar acestor îndatoriri;

Având în vedere noua definiție a infracțiunii de luare de mită, se va reține luarea de mită și în ipoteza în care fapta este săvârșită după îndeplinirea actului, indiferent dacă înțelegerea referitoare la primirea banilor sau a foloaselor necuvenite a avut loc înaintea îndeplinirii actului ori concomitent sau ulterior acestui moment.

Potrivit NCP, constituie infracţiunea de luare de mită şi fapta subiectului activ nemijlocit care acceptăpromisiuni ori care pretinde bani sau alte foloase necuvenite după îndeplinirea unui act licit în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia, întrucât variantele alternative ale infracţiunii se comit nu în scopul, ci în legătură cu îndeplinirea, neândeplinirea, urgentarea ori întâryierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

(-) actul licit sau ilicit în legătură cu a cărei îndeplinire, neândeplinire, accelerare ori ori întârziere se pretinde, primeşte sau acceptă suma de bani sau alte foloase necuvenite trebuie să intre în cadrul atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului.

Astfel, neândeplinirea acestei cerinţepoate conduce la reţinerea săvârşirii infracţiunii de înşelăciune.

De reţinut este faptul că în cazul în care actul pentru a cărei îndeplinire, neândeplinire, accelerare ori întârziere funcţionarul este mituit presupune săvârşirea unei infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale ori fals intelectual, etc, această infracţiune va fi reţinută în concurs cu infracţiunea de luare de mită.

Studiu de caz:

  • Inculpatul N.V. a propus inculpaţilor N.C. şi V.R., ambii paznici la complexul de porci al unei societăţi comerciale, să-i permită să sustragă porci din complex, urmând ca din beneficiul rezultat din vânzarea porcilor o parte să le revină lor , astfel propunerea fiind acceptată, pe parcursul a trei nopţi din luna decembrie 1997, toţi inculpaţii acţionând împreună, au sustras 42 de porci mari şi mici, care au fost încărcaţi în autoturismul inculpatului N.V., iar după valorificarea acestora, banii rezultaţi din vânzare – 23.184,300 lei, au fost împărţiţi între inculpaţi.

Astfel, fapta inculpaţilor N.C. şi V.R. de a fi acceptat promisiunea unor sume de bani ce nu li se cuveneau şi apoi de a fi primit sumele promise cu scopul vădit de nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu, în sensul de a-i permite inculpatului N.V. să sustragă bunuri a căror pază erau obligaţi să o asigure, constituie infracţiunea de luare de mită, iar fapta inculpatului N.V. de a fi promis şi apoi de a fi dat primilor doi inculpaţi sumele de bani , în scopul mai sus-arătat, constituie infracţiunea de dare de mită, atât infracţiunea de luare de mită, cât şi infracţiunea de dare de mită aflându-se în concurs cu infracţiunea de furt calificat, săvârşită în comun de toţi inculpaţii.

Împrejurarea că foloasele necuvenite promise de N.V. şi acceptate de N.C. şi

  • coincid cu sumele rezultate din valorificarea bunurilor furate ca urmare a neândeplinirii obligaţiilor de serviciu de către inculpaţii mituiţi, nu exclude existenţa infracţiunilor de dare şi luare de mită.( C.A. Bucureşti, secţia I penală, decizia nr. 333/1998, în C.P.J.P.1988, p. 185).

Jurisprudenţă

  • Faptele persoanei, care are calitatea de procuror-şef al secţiei de urmărire penală în cadrul parchetului de pe lângă tribunal, de a primi la două date diferite, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, două sume de bani pentru a înlocui cu produse de serie, la două date diferite, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, armele originale care constituiau corpuri delicte într-un dosar penal privind nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor pe care l-a instrumentat şi pentru a restitui persoanei inculpate şi trimise în judecată în acest dosar penal armele originale, care prezentau

 

o valoare pentru persoana inculpată, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată şi ale infracţiunii de favorizare a infractorului în formă continuată, sub forma favorizării reale, ambele aflate în concurs de infracţiuni (Î.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 1801/2010, www.legalis.ro).

  • Expertul contabil nu poate fi acuzat de de infracţiunea de luare de mită, dacă pe parcursul efectuării unei expertize contabile în faza de cercetare penală a primit diferite sume de bani pentru care a eliberat chitanţe şi facturi fiscale, suma reprezentând contravaloarea expertizei contabile în cauză, în condiţiile în care nu există şi alte elemente circumstanţiale, cum ar fi promisiunea întocmirii unei expertize contabile favorabile sau pretinderea unei alte sume de bani decât cea fixată ( I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 6839/2004, legalis.ro)
  • Persoana cu atribuţii privind conducerea şi controlul unei activităţi, când primeşte foloase pentru îndeplinirea nemijlocită a acestora, este subiect activ al infracţiunii de luare de mită . prin acte privitoare la îndatoririle de serviciu ale funcţionarului se înţeleg şi actele care, în mod obişnuit, sunt de atribuţia directă a altui funcţionar, dar pe care persoana cu funcţie de conducere, cum este primarul, le poate efectua şi nemijlocit. ( C.S.J., secţia penală, decizia nr. 605/1995, legalis.ro).
  • Fapta de a pretinde şi a primi un folos necuvenit de către un funcţionar, după îndeplinirea, în parte, a unei îndatoriri de serviciu, dar înainte de finalizarea ei, constituie infracţiunea de luare de mită. Astfel aprobarea de către funcţionarul competent a unei cereri, dar refuzul de a comunica petiţionarului soluţia înainte de a i se da o sumă de bani, înseamnă a condiţiona îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu de primirea unui folos material injust ( C.S.J., secţia penală, decizia nr. 473/1996, www.legalis.ro).
  • Condiţia prevăzută de lege ca fapta funcţionarului să fie săvârşită în legătură cu îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, este realizată şi în situaţia în care îndeplinirea actului cade în atribuţiile altui funcţionar, dar făptuitorul, prin modul în care îşi realizează propriile sarcini de serviciu, poate influenţa îndeplinirea actului de către funcţionarul competent (Î.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 3334/2004,legalis.ro).
  • Pretinderea sau primirea de foloase de către un funcţionar, pentru a îndeplini un act în privinţa căruia are atribuţii de serviciu, chiar limitate, pentru realizarea actului final, constituie infracţiunea de luare de mită (C.S.J., secţia penală, decizia nr. 391/1999, legalis.ro).
  • Fapta de a pretinde şi a primi bani, inducând în eroare persoana vătămată cu privire la împrejurarea că actul pentru a cărui neândeplinire făptuitorul a pretins şi primit banii priveşte îndatoririle sale de serviciu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, şi nu pe cele ale infracţiunii de luare de mită ( Î.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 3622/2004, legalis.ro).

Banii, valorile, sau orice alte bunuri primite(remise efectiv) sunt supuse confiscării iar dacă acestea nu se găsesc, se va dispune confiscarea prin echivalent.

Art. 289 alin (3)/NCP nu limitează sfera persoanelor de la care se poate dispune confiscarea doar la persoana condamnatului , având în vedere posibilitatea dispunerii a confiscării extinse.

De asemenea, nu este limitată măsura confiscării doar la echivalentul în bani a foloaselor primite, orice bun susceptibil a fi evaluat putând fi supus confiscării.

În cazul participaţiei penale, de la fiecare participant se va confisca prin echivalent valoarea bunurilor de care a profitat efectiv prin săvârşirea infracţiunii.

Nu sunt supuse confiscării bunurile, valorile sau orice alte bunuri necuvenite, pretinse, ori cele ce fac obiectul unei promisiuni acceptate, dacă nu au fost remise efectiv.

De asemenea, nu pot fi confiscaţi banii, valorile sau orice alte bunuri date, dacă acestea au fost date de către mituitorul constrâns, care beneficiază de cauza de neimputabilitate specială prevăzută de art. 290 alin.(2)/NCP, sau dacă acestea au fost date de către mituitorul care beneficiază de cauza de nepedepsire specială prevăzută de art. 290 alin.(3)/NCP( denunţarea faptei înainte de sesizarea organelor de urmărire penală ), dacă toate aceste bunuri/valori au fost date după efectuarea denunţului şi în ambele cazuri banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat.

  1. Urmarea imediată a infracţiunii de luare de mită o reprezintă starea de pericol pentru buna desfăşurare a raporturilor de serviciu în cadrul unităţilor prevăzute de art. 176/NCP, a persoanelor juridice de drept privat, a autorităţilor publice ale statului străin, a unei instanţe internaţionale sau organizaţii internaţionale,
  2. Legătura de cauzalitate a infracţiunii de luare de mită rezultă din materialitatea

Cap. V Latura subiectivă

Intenţia directă – Infracţiunea de luare de mită se comite cu intenţie directă.

Din punct de vedere al existenţei infracţiunii de luare de mită, nu interesează mobilul cu care a fost săvârşită fapta.

Mobilul comiterii faptei poate fi avut în vedere de instanţă la individualizarea pedepsei.

Jurisprudenţă

Existenţa dubiului cu privire la pretinderea sau primirea de bani, respectiv la titlul ilicit cu care inculpatul ar fi primit aceste sume de la anumite persoane, impune adoptarea unei soluţii de achitare a inculpatului ( Î.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 10/2007, www.legalis.ro ).

Cap. VI Variante de săvârşire a infracţiunii

  1. Varianta agravată

 Este mai gravă fapta de luare de mită comisă de o persoană care exercită o funcţie de demnitate publică ori care este judecător sau procuror, organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor , sau de persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunţe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le ste dat spre soluţionare de către părţile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfăşoară în baza legii române ori în baza unei alte legi ( art. 7/Legea nr. 78/2000 ).

b)   Varianta atenuată

 Potrivit art. 308/NCP raportat la art. 289/NCP, reprezintă variantă atenuată a infracţiunii de luare de mită, săvârşirea faptei de către persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără 0 remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei personae fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin.(2)/NCP (persoana fizică care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public ), ori în cadrul oricărei persoane juridice.

Cap. VII Formele infracţiunii

 Infracţiunea de luare de mită se consumă în momentul pretinderii, primirii, acceptării promisiunii de bani sau foloase necuvenite în legătură cu îndeplinirea, neândeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar ecestor îndatoriri.

Actele premergătoare şi tentativa la comiterea infracţiunii de luare de mită nu sunt posibile, această infracţiune fiind de execuţie promptă.

Activităţile ce ar putea fi considerate ca acte premergătoare sau care ar intra în conţinutul tentativei sunt incriminate ca acte de executare de sine stătătoare ale infracţiunii de luare de mită.

În cazul în care făptuitorul realizează mai multe dintre variantele alternative ale elementului material al infracţiunii, se va reţine o singură infracţiune de luare de mită şi nu concursul de infracţiuni ori forma continuată a acesteia. În acest caz fapta de luare de mită se consumă în momentul relizării primei activităţi infracţionale.

Dacă făptuitorul pretinde sau primeşte sume de bani de la mai multe persoane, fără a exista vreo legătură între acestea , pentru relizarea aceluiaşi act ce intră în atribuţiile sale, se va reţine concursul de infracţiuni şi nu o infracţiune continuată.

Infracţiunea de luare de mită poate fi comisă în formă continuată iar în acest caz se epuizează la data comiterii ultimului act de executare.

Cap. VIII Pedeapsa prevăzută pentru comiterea infracțiunii

 

Art. 289 alin. (1)/NCP prevede pentru forma tip de comitere a infracţiunii de luare de mită închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Pentru varianta agravată prevăzută de art. 7/Legea nr. 78/2000 este prevăzută pedeapda închisorii de la 4 la 13 ani şi 4 luni şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Pentru varianta atenuată prevăzută de art 308/NCP raportat la art. 298/NCP este prevăzută pedeapsa închisorii de la 2 la 6 ani şi 8 luni şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

DAREA DE MITĂ

Cap. I Noţiune

 Darea de mită este infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 290 alin. (1)/NCP, ce constă în fapta unei persoane fizice sau juridice de a promite, de a oferi sau de a da, direct sau indirect, bani ori alte foloase unui funcţionar public în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

Conform art. 308/NCP raportat la art. 290/NCP, constituie variant atenuată a infracţiunii de dare de mităsăvârşirea faptei în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără remuneraţie , o însărcinare de orice natură în serviciul unei personae fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2)/NCP ( persoana fizică care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public ) ori în cadrul oricărei personae juridice.

Cap. II Obiectul infracţiunii

Ca obiecte ale infracțiunii de dare de mită distingem obiectul juridic special și obiectul material, exemplificate astfel:

  • obiectul juridic special este reprezentat de relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a relațiilor de serviciu;
  • obiectul material al infracțiunii de dare de mită în principiu nu există, dar banii, bunurile sau alte valori necuvenite promise sau oferite sunt supuse confiscării, dar nu reprezintă obiect material al infracțiunii.

Cap. III Subiecţii infracţiunii

Ca subiecți ai infracțiunii de dare de mită distingem subiectul activ și subiectul pasiv, exemplificați astfel:

  1. Subiectul activ: autor al infracțiunii în forma de bază poate fi orice persoană (fizică sau juridică) care are capacitate penală.

Infracţiunea de dare mită poate fi săvârşită în calitate de subiect active nemijlocit şi de un funcţionar public.

Autorul infracţiunii de dare de mită nu poate fi considerat totodată şi complice sau instigator la infracţiunea de luare de mită.

În cazul în care promisiunea, oferta sau darea de mită nu este realizată direct, ci prin intermediar, se va reţine darea de mită în sarcina celui care a comis fapta prin persoana interpusă, cu condiţia ca intermediarul să fi comis actele tipice faţă de funcţionarul public care în acest caz va avea calitatea de complice sau instigator, în funcţie de natura actelor concrete realizate.

Jurisprudenţă

Făptuitorul care oferă bani sau alte foloase unui funcţionar, în modurile şi scopurile arătate de lege, are calitatea de autor al infracţiunii de dare de mită, şi nu de complice , chiar dacă banii ori foloasele provin de la alte personae, iar actul privitor la îndatoririle de serviciu ale funcţionarului sau actul contrar îndatoririlor de serviciu se referă la acestea, întrucât autorul este persoana care săvârşeşte în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, indifferent de modalitatea de comitere a acesteia (I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 181/2008, www.scj.ro )

Participaţia penală este posibilă în toate formele, respectiv: coautorat, instigare, complicitate.

  1. Subiectul pasiv al infracțiunii de dare de mită este autoritatea publică, instituția publică, instituţia sau persoana juridică de interes public ori privat în cadrul căreia persoana mituită se află în exercitarea atribuțiilor de

Este, de asemenea subiect pasiv al infracțiunii de dare de mită și autoritatea, instituţia sau persoana(fizică sau juridică) în care persoanele mituite prevăzute la art. 293, 294 sau 308/NCP îşi desfăşoară serviciul sau exercită o însărcinare de orice natură.

Cap. IV Latura obiectivă

  1. elementul material al infracțiunii de dare de mită îl constituie promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase necuvenite unui funcţionar public (art. 175/NCP), în legătură cu îndeplinirea, neândeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

Toate modalităţile alternative ale elementului material al infracțiunii de dare de mită pot fi realizate direct de mituitor sau indirect, prin intermediul unei persoane interpuse (complice la infracţiunea de dare de mită).

În cazul în care persoana interpusă este cea care l-a determinat pe mituitor să comită infracţiunea, se va reţine numai instigarea la dare de mită.

 

Astfel, în accepțiunea lor, explicităm noțiunile de promisiune, oferire, dare după cum urmează:

  • promiterea de bani sau alte foloase necuvenite se poate realiza verbal ori în mod expres sau implicit, fiind necesar ca bunurile promise să nu fie prezentate persoanei

Nu prezintă importanţă pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită dacă promisiunea a fost acceptată sau nu a fost acceptată.

Bunurile   necuvenite   promise   pot   fi   date   şi   după   îndeplinirea   sau neândeplinirea actului, fapta consumându-se la momentul promiterii.

  • oferirea de bani sau alte foloase necuvenite presupune ca bunurile să fie înfăţişate celui mituit.

Nu prezintă importanţă pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită dacă oferirea a fost acceptată sau nu a fost acceptată.

  • darea presupune remiterea efectivă a banilor sau a foloaselor necuvenite precum şi primirea acestora direct sau indirect de către cel

Pentru   existența   infracțiunii   de   dare   de   mită   este   absolut   necesar îndeplinirea următoarelor cerințe esențiale:

(-) promisiunea, oferirea sau darea să aibă ca obiect bani sau alte foloase necuvenite, patrimoniale sau nepatrimoniale care nu sunt cuvenite funcţionarului public mituit;

(-) actul licit sau ilicit în legătură cu îndeplinirea, neândeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii căruia se promite, oferă sau se dau bani ori alte foloase necuvenite trebuie să facă parte din cadrul atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public;

(-) promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase necuvenite poate avea loc înainte, concomitent sau ulterior îndeplinirii, neândeplinirii, urgentării ori întârzierii îndeplinirii actului ce intră în atribuţiile de serviciu ale funcţionarului, respectiv îndeplinirii actului contrar acestor îndatoriri.

Jurisprudenţă

  • Infracţiunea de dare de mită poate fi săvârşită în modalitatea oferirii de bani sau de alte foloase necuvenite unui funcţionar, cu scopul ca acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

Pentru existenţa infracţiunii de dare de mită în această modalitate nu e necesar ca oferirea de bani sau de alte foloase necuvenite să fi fost urmată sau nu de acceptare sau de executare, fiind suficient faptul oferirii de bani ori de alte foloase.

De asemenea, nu este necesar ca scopul urmărit, respectiv îndeplinirea/ neândeplinirea/întârzierea îndeplinirii de către funcţionar a unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau săvârşirea unui act contrar acestor îndatoriri, să fi fost realizat (Î.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 181/2008, www.scj.ro).

Banii, valorile, sau orice alte bunuri necuvenite oferite (chiar dacă nu au fost acceptate) sau date se confiscă, iar dacă nu se găsesc, infractorul va fi obligat la plata echivalentului lor în bani.

Nu vor fi confiscaţi banii sau foloasele necuvenite promise.

În cazul constângerii mituitorului, banii sau foloasele necuvenite date nu se confiscă, ci se restituie acestuia.

Totodată, banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie mituitorului dacă acestea au fost date după denunţarea faptei şi mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

Dacă banii, valorile sau orice alte bunuri au fost date de mituitor înainte de realizarea denunţului chiar dacă acesta beneficiază de cauza specială de nepedepsire, aceste bunuri vor fi supuse confiscării.

  • Dispoziţiile referitoare la la confiscare se aplică chiar dacă oferta nu a fost urmare de acceptare şi, ca urmare instanţa avea obligaţia să dispună confiscarea sumei de bani în baza acestui text de lege (C.A. Craiova, secţia penală, decizia nr. 34/2007, legalis.ro).
  1. urmarea imediată a infracțiunii de dare de mită o constituie starea de pericol pentru buna desfăşurare a raporturilor de serviciu în cadrul unităţilor prevăzute de art. 176/NCP, al persoanelor juridice de drept privat, al autorităţilor publice ale statului străin, al unei instanţe internaţionale sau organizaţii internaţionale;
  2. legătura de cauzalitate a infracțiunii de dare de mită rezultă din materialitatea

Cap. V Latura subiectivă

Intenţia directă – Infracţiunea de dare de mită se comite cu intenţie directă.

Din punct de vedere al existenţei infracţiunii de dare de mită, nu interesează mobilul cu care a fost săvârşită fapta.

Mobilul comiterii faptei îl poate avea în vedere instanţa de judecată la individualizarea pedepsei.

Constrângerea mituitorului la darea de mită este o cauză de neimputabilitate specială, constând în presiunea pe care acţiunea celui care a luat mită a exercitat-o asupra persoanei care a dat mita, în scopul de a-l determina pe mituitor să săvârşească infracţiunea de dare de mită.

Spre deosebire de cauzele de neimputabilitate generale (constrângerea fizică sau constrângerea morală), prevăzute de art. 24-25/NCP, constrângerea mituitorului presupune condiţii de îndeplinire mai largi, respectiv se poate realiza prin orice mijloace şi nu numai prin ameninţarea cu un pericol grav şi nu trebuie să fie irezistibilă.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul dării de mită se restituie mituitorului care a fost constrâns să săvârşească fapta.

Cap. VI Variante de săvârşire a infracţiunii Varianta agravată

Spre deosebire de forma de bază a infracţiunii de dare de mită care incriminează mituirea unui funcţionar public ( art. 175 alin.(1)/NCP ) sau a unui funcţionar public asimilat ( art. 175 alin,(2)/NCP ), în ipoteza variantei atenuate este incriminată fapta tipică de dare de mită comisă în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 ali.(2)/NCP ( persoana fizică care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public) ori în cadrul oricărei persoane juridice.

Cap. VII formele infracţiunii

 La comiterea infracţiunii de dare de mită actele premergătoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate de lege.

Tentativa infracţiunii de dare de mită nu este posibilă, fiind asimilată faptei consumate.

Infracţiunea de dare de mită se consumă în momentul promiterii, oferirii sau dării banilor sau a altor foloase necuvenite funcţionarului public mituit.

Infracţiunea de dare de mită poate fi comisă în formă  continuată, caz în care se epuizează la data comiterii ultimului act de executare.

Cap. VIII Pedeapsa prevăzută pentru comiterea infracțiunii

 Art. 290 alin. (1)/NCP prevede pentru forma tip de comitere a infracţiunii de dare de mită închisoare de la 2 la 7 ani.

Pentru varianta atenuată se aplică prevederile art 308/NCP raportat la art.

298/NCP, fiind prevăzută pedeapsa închisorii de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni.

Nu se pedepseşte făptuitorul care denunţă fapta de dare de mită mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la această infracţiune.

În acest caz, banii, sau foloasele necuvenite date după realizarea denunţului nu se confiscă, fiindu-le restituite mituitorului.

De asemenea, nu pot fi confiscate sumele de bani puse la dispoziţia mituitorului pentru relizarea flagrantului la infracţiunea de luare de mită, acestea restituindu-se organelor de urmărire penală.

BIBLIOGRAFIE

  1. Mihail Udroiu (coordonator), Drept penal. Partea specială. Noul Cod Penal. Comentat şi adnotat. Editura Hamangiu, 2015
  2. Antoniu G. (coordonator), Explicaţii preliminare ale Noului Cod Penal, vol. 3 Ed. Universul Juridic Bucureşti,
  3. Dobrinoiu V., Neagu N., Drept penal.Partea specială. Teorie şi practică judiciară, Ed. Universul Juridic, Bucureşti
  4. Noul Cod Penal, Editura Hamangiu 2014 (Legea nr. 286/2009)

Baze de date juridice

 

  • just.ro = Portalul instanţelor de judecată – bază de date

on-line aparţinând Ministerului Justiţiei

  • legalis.ro = Bibliotecă juridico-economicăon-line, Editura C.H.Beck

–   www.scj.ro                     = Site-ul official al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să comentați
Introduceți numele dumneavoastră aici