PEDEPSELE APLICABILE PERSOANELOR JURIDICE. RASPUNDEREA PENALA A ACESTORA – consilier juridic NIȚULESCU IUSTINA

0
53

NOTIUNI GENERALE

RASPUNDEREA PERSOANEI JURIDICE

ART.  135 C.P. : Condiţiile răspunderii penale a persoanei juridice Dispoziţii comune

    “(1) Persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice, răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice.

    (2) Instituţiile publice nu răspund penal pentru infracţiunile săvârşite în exercitarea unei activităţi ce nu poate face obiectul domeniului privat.

    (3) Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârşirea aceleiaşi fapte.”

Raspunderea persoanei juridice este o raspundere generala, directa si pentru fapta proprie. De asemenea, raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea persoanei fizice si nu este conditionata de identificarea acesteia din urma.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana juridica pentru a fi subiect activ al infractiunii sunt:

  1. sa aiba personalitate juridica;
  2. sa nu aiba imunitate penala (sa nu fie exceptata prin lege de la raspunderea penala);
  3. sa fi savarsit o infractiune:
  4. in realizarea obiectului de activitate (in legatura directa cu activitatea desfasurata pentru realizarea obiectului principal sau cu politica societara a acesteia),
  5. in interesul acesteia (pentru obtinerea unui beneficiu sau pentru a evita o pierdere ori alt efect negativ), chiar daca nu este comis in realizarea obiectului de activitate,
  6. in numele acesteia, chiar daca nu sunt susceptibile de a aduce un profit sau a evita o pierdere ori nu au legatura cu realizarea obiectului de activitate (exemplu: de catre un prepus, mandatar, reprezentant etc. );
  7. infractiunea sa fie comisa de persoana juridica, urmare a unei hotarari adoptate in cadrul acesteia (cu intentie directa sau indirecta) sau a neglijentei (culpa), prin raportare la organele de conducere de drept sau de fapt ale persoanei juridice.

Nu raspund penal statul si autoritatile publice (Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul, administratia publica centrala de specialitate, administratia locala, autoritatea judecatoreasca), avand imunitate generala si absoluta.

Imunitate partiala au institutiile publice cu domeniul de activitate public si privat raspunzand penal doar pentru activitatea realizata in domeniul privat.

Persoana juridica nu poate comite in calitate de subiect activ nemijlocit (autor sau coautor) toate infractiunile pe care le poate comite o persoana fizica(exemplu: nu poate fi autor la infractiunea de evadare, bigamie, etc. dar  poate fi complice la marturie mincinoasa).

Nu este necesar ca forma de vinovatie a persoanei juridice sa coincida cu cea a persoanei fizice, infractiunile imputate acestora putand fi chiar diferite sau existand posibilitatea ca doar una dintre acestea sa raspunda penal (participatie improprie).

Persoanele fizice care angajeaza raspunderea penala a persoanei juridice pot fi administratorii, gestionarii de fapt sau de drept, prepusii, reprezentantii, mandatarii, etc.

Societatea comerciala dizolvata si aflata in lichidare poate fi subiect activ al infractiunii, pastrandu-si personalitatea juridica pana la sfarsitul procedurii de lichidare. In cazul pierderii personalitatii juridice prin fuziune, absorbtie sau divizare, dupa comiterea infractiunii, raspunderea penala si consecintele acesteia vor reveni in sarcina persoanei juridice create prin fuziune, persoanei juridice absorbante, respectiv persoanei juridice create prin divizare sau care a obtinut fractiuni din patrimoniul persoanei divizate.

PEDEPSELE APLICABILE PERSOANEI JURIDICE

PEDEPSELE PRINCIPALE

ART. 136 C.P.: Pedepsele aplicabile persoanei juridice Dispoziţii comune

   “ (1) Pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale şi complementare.

    (2) Pedeapsa principală este amenda.

[…]

ART. 137 C.P.: Stabilirea amenzii pentru persoana juridică Dispoziţii comune

   “ (1) Amenda constă în suma de bani pe care persoana juridică este condamnată să o plătească statului.

    (2) Cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 100 şi 5.000 lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile şi 600 de zile.

    (3) Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă ţinând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se determină ţinând seama de cifra de afaceri, în cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului patrimonial în cazul altor persoane juridice, precum şi de celelalte obligaţii ale persoanei juridice.

    (4) Limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între:

  1. a) 60 şi 180 de zile-amendă, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită numai pedeapsa amenzii;
  2. b) 120 şi 240 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 5 ani, unică sau alternativ cu pedeapsa amenzii;
  3. c) 180 şi 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 10 ani;
  4. d) 240 şi 420 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 20 de ani;
  5. e) 360 şi 510 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani sau detenţiunea pe viaţă.

    (5) Când prin infracţiunea săvârşită persoana juridică a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute de lege pentru infracţiunea comisă se pot majora cu o treime, fără a se depăşi maximul general al amenzii. La stabilirea amenzii se va ţine seama de valoarea folosului patrimonial obţinut sau urmărit.”

Din articolele prevazute mai sus putem concluziona ca limitele generale ale zilelor-amenda sunt intre 30 si 600 iar ale cuantumului pe zi-amenda sunt intre 100 si 5000 lei ajungand la niste limite generale ale pedepsei amenzii intre 3000 si 3.000.000 lei.

Amenda penala  pentru persoana juridica se stabileste in doi pasi:

  1. instanta stabileste numarul zilelor-amenda, dupa criteriile generale de individualizare a pedepsei ( art. 74 C. P.);
  2. instanta stabileste cuantumul pe zi-amenda, dupa cifra de afaceri, pentru persoanele juridice cu scop lucrativ sau dupa valoarea activului patrimonial, pentru celelalte persoane juridice, tinand cont si de celelalte obligatii ale persoanei juridice. Pedeapsa va reprezenta produsul dintre numarul zilelor-amenda si cuantumul pe zi-amenda.

Daca se urmareste obtinerea unui folos patrimonial se poate aplica un spor de o treime din limitele special ale zilelor-amenda, fara sa se depaseasca maximul general.

La stabilirea amenzii (numarul zilelor-amenda) se va tine cont de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.

Amenda penala aplicata poate fi executata integral, in maxim 3 luni de la ramanerea definitive a hotararii de condamnare sau esalonat, in rate lunare, fara a depasi 2 ani de la ramanerea definitive a hotararii de condamnare, daca judecatorul delegat cu executarea admite cererea persoanei juridice aflate in imposibilitatea de a executa integral in maxim 3 luni.

Persoana juridica, careia i s-a aplicat amenda penala, nu poate formula o actiune civila in regres impotriva persoanei fizice (organ de conducere, prepus sau mandatar) pentru recuperarea sumei platite cu titlul de pedeapsa penala (raspunderea penala fiind personala nu se poate recupera decat suma platita in actiunea civila ca despagubiri).

PEDEPSELE COMPLEMENTARE

ART. 138 C.P.: Aplicarea şi executarea pedepselor complementare în cazul persoanei juridice Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

    “(1) Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci când instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, precum şi de împrejurările cauzei, aceste pedepse sunt necesare.

    (2) Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare este obligatorie când legea prevede această pedeapsă.

    (3) Pedepsele complementare prevăzute în art. 136 alin. (3) lit. b) – f) se pot aplica în mod cumulativ.

    (4) Executarea pedepselor complementare începe după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.”

Pedepsele complementare se executa dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la amenda penala, odata cu executarea pedepsei principale a amenzii (nu se executa pedepsele complementare dispuse pentru persoana juridica, in cazul suspendarii sub supraveghere, aceasta institutie nefiind aplicabila persoanelor juridice, intrucat poate fi dispusa doar in cazul pedepsei cu inchisoarea; de asemenea nu se vor executa nici in timpul liberarii conditionate, aceasta fiind posibila doar in cazul pedepsei cu inchisoarea sau a detentiunii pe viata)

Aplicarea pedepselor complementare pentru persoana juridica este facultativa, avand loc  daca instanta apreciaza necesar si daca este proportionala cu scopul urmarit si obligatorie, daca legea prevede expres aplicarea lor persoanei juridice.

Pedeapsa dizolvarii nu se poate cumula cu alte pedepse complemantare.

ART. 136 C.P.  […] (3) Pedepsele complementare sunt:

  1. a) dizolvarea persoanei juridice;
  2. b) suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
  3. c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
  4. d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu la 3 ani;
  5. e) plasarea sub supraveghere judiciară;
  6. f) afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare.” 

ART. 139 C.P.: Dizolvarea persoanei juridice Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

   “ (1) Pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice se aplică atunci când:

  1. a) persoana juridică a fost constituită în scopul săvârşirii de infracţiuni;
  2. b) obiectul său de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de infracţiuni, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 3 ani.

    (2) În caz de neexecutare, cu rea-credinţă, a uneia dintre pedepsele complementare prevăzute în art. 136 alin. (3) lit. b) – e), instanţa dispune dizolvarea persoanei juridice.”

Pedeapsa complementara a dizolvarii se aplica in cazul constituirii unei persoane juridice in scopul savarsirii de infractiuni, cu intentie sau praeterintentie.

Nu poate fi aplicata: institutiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, organizatiilor religioase sau apartinand minoritatilor nationale sau persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei.

In cazul condamnarii la pedeapsa principala a amenzii penale si la pedeapsa complementara a dizolvarii, dispunandu-se ca masura de siguranta confiscarea si totodata obligarea la despagubiri civile, pedeapsa complementara a dizolvarii va fi executata ultima.

Dizolvarea nu poate fi aplicata cumulativ cu alte pedepse complementare ale persoanei juridice.

In cazul neexecutari cu rea-credinta a pedepsei complementare a afisarii sau publicarii hotararii (art. 136 alin. (3) lit. f). C.P. )   se va dispune suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitati, pentru maxim 3 luni, iar daca la sfarsitul acestui termen pedeapsa complementara tot nu este executata se va dispune dizolvarea. De asemenea, neexecutarea pedepsei complementare a plasarii sub supraveghere judecatoreasca (art. 136 alin. (3) lit. e). C.P. ) poate atrage inlocuirea acesteia cu suspendarea activitatii iar in cazul nerespectarii acesteia din urma se va dispune dizolvarea.

ART. 140 C.P.: Suspendarea activităţii persoanei juridice  Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

    “(1) Pedeapsa complementară a suspendării activităţii persoanei juridice constă în interzicerea desfăşurării activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice în realizarea căreia a fost săvârşită infracţiunea.

    (2) În caz de neexecutare, cu rea-credinţă, a pedepsei complementare prevăzute în art. 136 alin. (3) lit. f), instanţa dispune suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice până la punerea în executare a pedepsei complementare, dar nu mai mult de 3 luni.

    (3) Dacă până la împlinirea termenului prevăzut în alin. (2) pedeapsa complementară nu a fost pusă în executare, instanţa dispune dizolvarea persoanei juridice.”

Pedeapsa complementara a suspendarii activitatii poate fi dispusa pentru un termen de la 3 luni la 3 ani, potrivit art. 136 alin. (3) lit. b). C.P. si nu poate fi aplicata institutiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, organizatiilor religioase sau apartinand minoritatilor nationale sau persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei, potrivit art. 141 C.P..

 ART. 141 C.P.: Neaplicarea dizolvării sau suspendării activităţii persoanei juridice Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

“(1) Pedepsele complementare prevăzute în art. 136 alin. (3) lit. a) şi lit. b) nu pot fi aplicate instituţiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor şi organizaţiilor religioase ori aparţinând minorităţilor naţionale, constituite potrivit legii.

    (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul presei.”

            Pedeapsa complementara a suspendarii activitatii persoanei juridice, nu poate fi dispusa cumulativ cu plasarea sub supraveghere judiciara, cu dizolvarea sau cu inchiderea tuturor punctelor de lucru.

In cazul in care persoana juridica nu ia masurile necesare pentru prevenirea de noi infractiuni, fiind plasata sub supraveghere judiciara, se va dispune inlocuirea pedepsei cu cea a suspendarii activitatii.

 ART. 142 C.P.: Închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

    “(1) Pedeapsa complementară a închiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice constă în închiderea unuia sau mai multora dintre punctele de lucru aparţinând persoanei juridice cu scop lucrativ, în care s-a desfăşurat activitatea în realizarea căreia a fost săvârşită infracţiunea.

    (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul presei.”

Pedeapsa complementara a inchiderii unor puncte de lucru se poate dispune pentru un termen intre 3 luni si 3 ani, potrivit art. 136 alin. (3) lit. c). C.P..

Aceasta pedeapsa se poate aplica doar persoanelor cu scop lucrativ si doar pentru punctul sau punctele in care s-a desfasurat activitatea obiect al infractiunii. Nu se aplica persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei, dar poate fi aplicata institutiilor publice,  partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, organizatiilor religioase sau apartinand minoritatilor nationale.

Nu este posibila inchiderea tuturor punctelor de lucru cumulativ cu pedeapsa suspendarii activitatii. Inchiderea punctelor de lucru nu atrage interdictia de a fi deschis un alt punct de lucru.

ART. 143 C.P.: Interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

    “Pedeapsa complementară a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice constă în interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice, prevăzute de lege.”

Pedeapsa complementara a interzicerii participarii la procedura de achizitii publice poate fi dispusa intre un an si trei ani, potrivit art. 136 alin. 3 lit.d). C.P. si va avea efect doar pentru viitor.

Este interzisa participarea, atat direct cat si prin interpusi (exemplu: o alta persoana juridica al carei actionar majoritar este persoana juridica condamnata).

Aceasta pedeapsa poate fi aplicata atat persoanelor juridice cu scop lucrativ cat si celor fara scop lucrativ si de asemenea institutiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, organizatiilor religioase sau apartinand minoritatilor nationale.

ART. 144 C.P.: Plasarea sub supraveghere judiciară Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

    “(1) Pedeapsa complementară a plasării sub supraveghere judiciară presupune desfăşurarea sub supravegherea unui mandatar judiciar a activităţii care a ocazionat comiterea infracţiunii, pe o perioadă de la un an la 3 ani.

    (2) Mandatarul judiciar are obligaţia de a sesiza instanţa atunci când constată că persoana juridică nu a luat măsurile necesare în vederea prevenirii comiterii de noi infracţiuni. În cazul în care instanţa constată că sesizarea este întemeiată, dispune înlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa prevăzută la art. 140.

    (3) Plasarea sub supraveghere judiciară nu se aplică în cazul persoanelor juridice menţionate în art. 141.”

            Aceasta pedeapsa complementara nu poate fi aplicata cumulativ cu suspendarea activitatii.

In cazul in care persoana juridica nu ia masuri pentru prevenirea infractiunilor sau impiedica exercitarea atributiilor mandatarului judiciar care supravegheaza activitatea, mandatarul judiciar va sesiza judecatorul delegat cu executarea pentru a inlocui pedeapsa plasarii sub supraveghere cu cea a suspendarii activitatii iar daca nici aceasta pedeapsa nu este executata se va dispune dizolvarea.

ART. 145 C.P.: Afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

“(1) Afişarea hotărârii definitive de condamnare sau publicarea acesteia se realizează pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.

    (2) Prin afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare nu poate fi dezvăluită identitatea altor persoane.

    (3) Afişarea hotărârii de condamnare se realizează în extras, în forma şi locul stabilite de instanţă, pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 3 luni.

    (4) Publicarea hotărârii de condamnare se face în extras şi în forma stabilită de instanţă, prin intermediul presei scrise sau audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizuală, desemnate de instanţă.

    (5) Dacă publicarea se face prin presa scrisă sau audiovizuală, instanţa stabileşte numărul apariţiilor, care nu poate fi mai mare de 10, iar în cazul publicării prin alte mijloace audiovizuale durata acesteia nu poate depăşi 3 luni.”

Pedeapsa complementara a afisarii sau publicarii hotararii poate fi aplicata oricarei personae juridice comdamnate, pentru orice infractiune.

Neexecutarea cu rea-credinta a acesteia va atrage suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitati, pana la punerea in executare iar daca, dupa 3 luni de suspendare, hotararea tot nu este afisata sau publicata, se va dispune dizolvarea.

Nu pot fi aplicate persoanei juridice pedepse accesorii, intrucat acestea se executa doar in timpul executarii pedepselor privative de libertate (inchisoare sau detentiune pe viata) cu executare, lucru ce nu este posibil pentru o persoana juridica.

DISPOZITII COMUNE

TENTATIVA

Sanctionarea tentativei in cazul persoanei juridice se realizeaza prin reducerea la jumatate a limitelor speciale ale zilelor-amenda, prevazute pentru fapta consumata (inclusiv cele majorate cu o treime potrivit art. 137 alin. (5) C.P., daca se urmareste obtinerea unui folos material ).

Limitele legale ale pedepsei complementare nu sunt reduse, dar la individualizarea acestora se va tine seama de pedeapsa principala aplicata ca urmare a reducerii limitelor la jumatate.

Se aplica pedeapsa prevazuta pentru infractiunea consumata, chiar daca fapta ramane in faza tentativei, dar rezultatul mai grav, praeterintentionat se produce.

Cauze de nepedepsire a tentativei (inlatura raspunderea penala, nu si caracterul penal al faptei) sunt desistarea si impiedicarea producerii rezultatului.

RECIDIVA

ART. 146 C.P.:  Recidiva în cazul persoanei juridice Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

    “(1) Există recidivă pentru persoana juridică atunci când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare şi până la reabilitare, persoana juridică săvârşeşte din nou o infracţiune, cu intenţie sau cu intenţie depăşită.

    (2) În caz de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate, fără a depăşi maximul general al pedepsei amenzii.

    (3) Dacă amenda anterioară nu a fost executată, în tot sau în parte, amenda stabilită pentru noua infracţiune, potrivit alin. (2), se adaugă la pedeapsa anterioară sau la restul rămas neexecutat din aceasta.

    (4) Dispoziţiile art. 42 se aplică în mod corespunzător.”

ART. 42 C.P.: Condamnări care nu atrag starea de recidivă

„La stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de hotărârile de condamnare privitoare la:

  1. a) faptele care nu mai sunt prevăzute de legea penală;
  2. b) infracţiunile amnistiate;
  3. c) infracţiunile săvârşite din culpă.”

Conditii ale recidivei postcondamnatorii sunt:

  1. A) In ceea ce priveste primul termen al acesteia:
  2. existenta unei hotarari de condamnare pentru o infractiune savarsita cu intentie sau praeterintentie;
  3. pedeapsa sa fie amenda, indiferent de cuantum;
  4. amenda sa nu fi fost executata sau considerata ca executata;
  5. condamnarea sa nu fie pentru infractiuni din culpa, amnistiate postcondamnatoriu, fapte dezincriminate si pentru care sa nu fi intervenit reabilitarea.
  6. B) In ceea ce priveste al doilea termen al acesteia:
  7. a) sa fie savarsita o noua infractiune cu intentie sau praeterintentie;
  8. b) infractiunea sa fie savarsita inainte de executarea integrala sau considerarea ca executata a amenzii aplicate prin hotararea definitiva.

Aplicarea pedepsei se face in doua etape, prin stabilirea in primul rand, a pedepsei pentru noua infractiune, savarsita in stare de recidiva, potrivit art. 146 alin. (2) C.P. ( majorarea limitelor cu ½), urmand a se cumula pedeapsa pentru noua intractiune cu amenda neexecutata sau cu restul ramas de executat ( cumul aritmetic).

Conditii ale recidivei postexecutorii sunt:

  1. A) In ceea ce priveste primul termen al acesteia:
  2. a) existenta unei hotarari de condamnare pentru o infractiune savarsita cu intentie sau praeterintentie;
  3. pedeapsa sa fie amenda, indiferent de cuantum;
  4. amenda sa fi fost executata sau considerata executata ( gratiere, prescriptia executarii pedepsei).
  5. B) In ceea ce priveste al doilea termen al acesteia:
  6. a) sa fie savarsita o noua infractiune cu intentie sau praeterintentie;
  7. b) infractiunea sa fie savarsita dupa executarea integrala sau considerarea ca executata a amenzii aplicate prin hotararea definitiva;
  8. c) sa nu fi intervenit reabilitarea.

Aplicarea pedepsei se face direct, prin stabilirea pedepsei pentru noua infractiune savarsita in stare de recidiva , cu aplicarea art. 146 alin (2) C.P. ( majorarea cu ½ a limitelor speciale).

Pedepsele complementare si masurile de siguranta se aplica in functie de cele doua situatii:

  1. daca al doilea termen este compus dintr-o singura infractiune, pedepsele complementare si masurile de siguranta se aplica potrivit dreptului comun, pe langa pedeapsa stabilita.
  2. daca al doilea termen este compus dintr-un concurs de infractiuni, pedepsele complementare si masurile de siguranta, stabilite pentru fiecare infractiune concurenta, se vor aplica pe langa pedeapsa rezultanta, potrivit regulilor de la concurs.

 

Infractiunile savarsite atat in stare de recidiva postcondamnatorie cat si in stare de recidiva postexecutorie, vor atrage mai intai tratamenul sanctionator al recidivei postexecutorii si apoi cel al recidivei postcondamnatorii.

Descoperirea ulterioara a starii de recidiva va atrage aplicarea dispozitiilor prevazute pentru persoana fizica.

Majorarea limitelor pedepsei amenzii se refera doar la limitele speciale ale numarului de zile-amenda, nu si a cuantumului pe zi-amenda.

CONCURSUL

Aplicarea pedepsei principale, in cazul concursului de infractiuni, are loc in doua etape:

  1. instanta stabileste pedeapsa cu amenda pentru fiecare infractiune in parte;
  2. pedeapsa pentru concurs este egala cu amenda cea mai mare, plus un spor, fix si obligatoriu, de o treime din totalul celorlalte amenzi.

Aplicarea pedepselor complementare:

  1. daca s-a stabilit o singura pedeapsa complementara pe langa pedeapsa principala, aceasta se va aplica langa pedeapsa rezultanta;
  2. daca s-au stabilit mai multe pedepse, de natura diferita sau de aceeasi natura, dar cu continut diferit, acestea se vor aplica cumulativ, cu exceptia dizolvarii (cumul aritmetic);
  3. daca s-au stabilit mai multe pedepse, de aceeasi natura si cu acelasi continut, se va aplica pedeapsa cea mai grea ( sistemul absorbtiei).

Aplicarea masurilor de siguranta de aceeasi natura si cu acelasi continut dar avand ca obiect bunuri diferite se vor cumula ( cumul aritmetic).

PLURALITATEA INTERMEDIARA

Conditii ale pluralitatii intermediare sunt:

  1. A) In ceea ce priveste primul termen al acesteia:
  2. a) existenta unei hotarari de condamnare pentru o infractiune savarsita cu intentie, praeterintentie sau culpa;
  3. b) pedeapsa sa fie amenda, indiferent de cuantum;
  4. c) condamnarea sa nu fie pentru infractiuni amnistiate postcondamnatoriu, fapte dezincriminate si pentru care sa nu fi intervenit reabilitarea.
  5. B) In ceea ce priveste al doilea termen al acesteia:
  6. a) sa fie savarsita o noua infractiune cu intentie, praeterintentie sau culpa;
  7. b) infractiunea sa fie savarsita inainte de executarea integrala sau considerarea ca executata a amenzii aplicate prin hotararea definitiva.

Aplicarea pedepsei principale se face in functie de cele patru cazuri:

  1. daca atat primul termen cat si al doilea termen sunt formate dintr-o singura infractiune, instanta va stabili pedeapsa amenzii pentru noua infractiune, pe care o va contopi cu amenda aplicata anterior, dupa regulile de la concursul de infractiuni, prin aplicarea amenzii celei mai mari , la care va adauga un spor de o treime din cealalta, pedeapsa rezultanta neputand depasi maximul general al amenzii.
  2. daca primul termen este format dintr-un concurs de infractiuni iar cel de-al doilea termen consta intr-o singura infractiune, amenda rezultata din concurs se va contopi potrivit regulilor de la concurs, cu amenda stabilita pentru noua infractiune, fara a depasi maximul general al amenzii.
  3. daca primul termen este format dintr-o infractiune, iar cel de-al doilea termen este format dintr-un concurs de infractiuni, fiecare amenda stabilita pentru infractiunile ce intra in concurs va fi contopita cu infractiunea ce constituie primul termen, iar rezultantele partiale se vor contopi dupa regulile de la concurs ( astfel, se vor aplica doua sporuri: unul din concurs si unul din pluralitatea intermediara), fara a se depasi maximul general.
  4. daca atat primul cat si cel de-al doilea termen constau intr-un concurs de infractiuni, se vor aplica succesiv regulile de la b) si c).

Pedepsele complementare si masurile de siguranta se vor aplica potrivit regulilor de la concursul de infractiuni.

Daca, dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei, ce ar putea constitui primul termen al recidivei, condamnatul savarseste o noua infractiune, care nu indeplineste conditiile celui de al doilea termen al recidivei, cu toate ca ne aflam in prezenta unei pluralitati , aceasta nu este o pluralitate intermediara, intrucat aceasta poate fi aplicata doar in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile recidivei postcondamnatorii, nu si ale recidivei postexecutorii. Aceasta reprezinta o pluralitate nenumita, care nu atrage un tratament sanctionator special.

AGRAVAREA SI ATENUAREA RASPUNDERII PENALE

ART. 147 C.P.:  Atenuarea şi agravarea răspunderii penale a persoanei juridice Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

    “(1) În caz de concurs de infracţiuni, de pluralitate intermediară sau de cauze de atenuare ori agravare a răspunderii penale, persoanei juridice i se aplică regimul amenzii prevăzut de lege pentru persoana fizică.

    (2) În caz de pluralitate de infracţiuni, pedepsele complementare de natură diferită, cu excepţia dizolvării, sau cele de aceeaşi natură, dar cu conţinut diferit, se cumulează, iar dintre pedepsele complementare de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut se aplică cea mai grea.

    (3) În caz de pluralitate de infracţiuni, măsurile de siguranţă luate conform art. 112 se cumulează.”

Circumstantele atenuante legale( obligatorii), generale, ce pot fi retinute in sarcina persoanelor juridice sunt: depasirea limitelor legitimei aparari (excesul scuzabil); depasirea limitelor starii de necesitate; acoperirea prejudiciului material pana la primul termen de judecata, daca nu a beneficiat de aceasta circumstanta, 5 ani anterior comiterii faptei;

Circumstantele atenuante judiciare (facultative) ce pot fi retinute in sarcina persoanelor juridice sunt: eforturile realizate pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii; imprejurari legate de fapta, care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului ( nu este vorba de imprejurari ce tin strict de persoana faptuitorului, care constituie criterii de individualizare a pedepsei)

Retinerea acestor circumstante atrage reducerea, o singura data, a limitelor speciale ale pedepsei principale, cu o treime, nepresupunand prin aceasta, automat, coborarea sub minimul special.

Retinerea acestor circumstante nu afecteaza pedepsele complementare si nu se refera sa reducerea cuantumului pe zi-amenda.

Circumstantele agravante ce pot fi retinute in sarcina unei persoane juridice pot fi doar legale ( intotdeauna facultative) si anume: savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane impreuna; savarsirea faptei prin cruzimi sau tratamente degradante; prin metode sau mijloace de natura a pune in pericol alte persoane sau bunuri; profitand de starea de vadita vulnerabilitate a subiectului pasiv; profitand de starea de calamitate, de asediu sau de urgenta; pentru motive discriminatorii.

Retinerea acestor circumstante poate atrage majorarea, o singura data, pana la maximul special al pedepsei principale prevazute pentru infractiunea savarsita, iar daca aceasta nu este indestulatoare se poate aplica si un spor, de maxim o treime din maximul special al zilelor-amenda, fara a se depasi maximul general al amenzii.  Acestea nu au efect direct asupra pedepselor complementare.

Cauzele de atenuare a pedepsei se vor aplica succesiv( spre deosebire de circumstantele de atenuare, in cazul carora opereaza o singura reducere, indiferent de numarul circumstantelor retinute), in aceasta ordine: tentativa; circumstante atenuante si apoi cauze speciale de reducere a pedepsei.

De asemenea, cauzele de agravare se vor aplica succesiv ( spre deosebire de circumstantele agravante) in aceasta ordine: circumstante agravante, infractiune continuata, concurs sau recidiva postcondamnatorie. In cazul retinerii starii de recidiva postexecutorie si a concursului se vor aplica intai regulile de la recidiva postexecutorie.

In cazul in care se retin si cauze de atenuare si cauze de agravare, se vor aplica cu prioritate dispozitiile privind cauzele de atenuare in ordinea stabilita, si apoi cauzele de agravare, in ordinea stabilita.

Aplicarea concomitenta a dispozitiilor privind circumstantele agravante, recidiva si concursul de infractiuni, da posibilitatea majorarii pedepsei pana la maximul general al amenzii.

CAUZE JUSTIFICATIVE

Cauzele justificative, care inlatura caracterul penal al faptei si implicit raspunderea penala a persoanei juridice, pot fi exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii ( drept autorizat de lege, obligatie impusa de lege sau de o autoritate competenta; fara a avea un caracter vadit ilegal) si consimtamantul persoanei vatamate.

CAUZE DE NEIMPUTABILITATE

Cauzele de neimputabilitate, care inlatura vinovatia si implicit caracterul penal al faptei si raspunderea penala a persoanei juridice, poate fi doar cazul fortuit.

CAUZE CARE INLATURA RASPUNDEREA PENALA

Cauzele care pot inlatura raspunderea penala a persoanei juridice sunt:

  1. Amnistia antecondamnatorie, care priveste infractiunile savarsite pana la intrarea sa in vigoare sau la o data prevazuta in lege(efect retroactiv). Amnistia poate fi dispusa de Parlament, prin lege organica, sau de Guvern prin Ordonanta de urgenta. Aceasta cauza are efecte in rem, privind toti participantii la infractiune, dar nu se va aplica favorizatorilor sau tainuitorilor la infractiunea amnistiata. Totodata, nu afecteaza actiunea civila, aceasta ramanand nesolutionata, nici drepturile persoanei vatamate sau masurile de siguranta.
  2. Prescriptia raspunderii penale

ART. 148 C.P.:  Prescripţia răspunderii penale Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

 “ Răspunderea penală a persoanei juridice se prescrie în condiţiile prevăzute de lege pentru persoana fizică, dispoziţiile art. 153 – 156 aplicându-se în mod corespunzător.”

ART. 153C.P.: Prescripţia răspunderii penale

„(1) Prescripţia înlătură răspunderea penală.

(2) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul:

  1. a) infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de data la care au fost comise;
  2. b) infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi 189 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.

(3) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală nici în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. b) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie, generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii.”

ART. 154 C.P.: Termenele de prescripţie a răspunderii penale

„(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt:

  1. a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
  2. b) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
  3. c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
  4. d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
  5. e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.

(2) Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor de obicei, de la data săvârşirii ultimului act.

(3) În cazul infracţiunilor progresive, termenul de prescripţie a răspunderii penale începe să curgă de la data săvârşirii acţiunii sau inacţiunii şi se calculează în raport cu pedeapsa corespunzătoare rezultatului definitiv produs.

(4) În cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului.”

ART. 155 C.P.: Întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale

„(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.

(2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie.

(3) Întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte numai pe unii dintre ei.

(4) Termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.

(5) Admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale.”

ART. 156 C.P.: Suspendarea cursului prescripţiei răspunderii penale

„(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale este suspendat pe timpul cât o dispoziţie legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal.

(2) Prescripţia îşi reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare.”

Astfel, in cazul persoanei juridice, termenul de prescriptie a raspunderii penale este de 3 ani, respectiv de 6 ani in cazul prescriptiei speciale.

Prescriptia raspunderii penale nu afecteaza masurile de siguranta luate , cu exceptia confiscarii extinse, care are printre conditiile de dispunere existenta unei hotarari de condamnare. De asemenea, nu are efect asupra drepturilor persoanei vatamate si nici asupra actiunii civile exercitate in procesul penal, care va fi lasata nesolutionata.

In cazul implinirii termenului de prescriptie, procurorul va dispune, prin ordonanta, clasarea, iar instanta, prin hotarare, incetarea procesului penal. In aceste cazuri, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea urmaririi penale sau a procesului penal pentru a-si dovedi nevinovatia.

  1. Lipsa plangerii prealabile, care este indivizibila activ si pasiv si nu are efecte asupra actiunii civile, ce poate fi exercitata in fata unei instante civile.
  2. Retragerea plangerii prealabile, inainte de a se pronunta o hotarare definitiva, care este indivizibila activ dar divizibila pasiv si care determina lasarea nesolutionata a actiunii civile.
  3. Impacarea, pana la citirea actului de sesizare, in prima instanta, doar in cazul actiunilor a caror actiune penala se pune in miscare din oficiu sau daca legea prevede expres aceasta posibilitate. Impacarea este totala, stingand si actiunea civila, iar suspectul sau inculpatul nu poate cere continuarea urmaririi penale sau a procesului penal. Asistenta juridica este obligatorie, iar in cazul in care persoana vatamata este o persoana juridica, impacarea poate avea loc doar daca este insusita de procuror.

CAUZE CARE INLATURA EXECUTAREA PEDEPSEI

Cauzele care inlatura executarea pedepsei persoanei juridice pot fi:

  1. Amnistia postcondamnatorie, priveste pedepsele principale si complementare. Amenda incasata nu se restituie, iar fapta amnistiata nu poate constitui primul termen al recidivei si nici temei al revocarii gratierii sau liberarii conditionate. Aceasta nu inlatura consecintele condamnarii, putand fi solicitata constatarea reabilitarii de drept, daca s-a implinit termenul. Amnistia postcondamnatorie se invoca prin intermediul contestatiei la executare, si nu are afecte asupra actiunii civile, aceasta ramanand nesolutionata. In acest caz, nu se poate dispune confiscarea extinsa intrucat este necesara existenta unei hotarari de condamnare valabile.
  2. Prescriptia executarii pedepsei

ART. 149 C.P.: Prescripţia executării pedepsei Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

   “ (1) Termenul de prescripţie a executării pedepsei amenzii aplicate persoanei juridice este de 5 ani.

    (2) Executarea pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice se prescrie într-un termen de 3 ani, care curge de la data la care pedeapsa amenzii a fost executată sau considerată ca executată.

    (3) Dispoziţiile art. 161, art. 162 alin. (2), art. 163 şi art. 164 se aplică în mod corespunzător.”

ART. 161 C.P.:  Prescripţia executării pedepsei Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

   “ (1) Prescripţia înlătură executarea pedepsei principale.

    (2) Prescripţia nu înlătură executarea pedepselor principale în cazul:

  1. a) infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de data la care au fost comise;
  2. b) infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi 189 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.

    (3) Prescripţia nu înlătură executarea pedepselor principale nici în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. b) pentru care, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii, nu s-a împlinit termenul de prescripţie a executării.”

ART. 162 C.P. :Termenele de prescripţie a executării pedepsei Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

    “(1) Termenele de prescripţie a executării pedepsei pentru persoana fizică sunt:

  1. a) 20 de ani, când pedeapsa care urmează a fi executată este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 15 ani;
  2. b) 5 ani, plus durata pedepsei ce urmează a fi executată, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul celorlalte pedepse cu închisoarea;
  3. c) 3 ani, în cazul când pedeapsa este amenda.

    (2) Termenele prevăzute în alin. (1) se socotesc de la data când hotărârea de condamnare a rămas definitivă.

    (3) În cazul revocării sau anulării amânării aplicării pedepsei, suspendării executării pedepsei sub supraveghere ori liberării condiţionate, termenul de prescripţie începe să curgă de la data când hotărârea de revocare sau anulare a rămas definitivă.

    (4) În cazul revocării liberării condiţionate, în condiţiile art. 104 alin. (1), termenul de prescripţie începe să curgă de la data când hotărârea de revocare a rămas definitivă şi se calculează în raport cu restul de pedeapsă neexecutat.

    (5) În cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, termenul de prescripţie curge de la data când hotărârea de înlocuire a rămas definitivă şi se calculează în raport cu durata pedepsei închisorii.

    (6) Pedepsele complementare aplicate persoanei fizice şi măsurile de siguranţă nu se prescriu.

    (7) Prin pedeapsa ce se execută se înţelege pedeapsa stabilită de instanţă, ţinându-se cont de cauzele ulterioare de modificare a acesteia.”

ART. 163 C.P.:  Întreruperea cursului prescripţiei executării pedepsei Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

    “(1) Cursul termenului de prescripţie a executării pedepsei se întrerupe prin începerea executării pedepsei. Sustragerea de la executare, după începerea executării pedepsei, face să curgă un nou termen de prescripţie de la data sustragerii.

    (2) Cursul termenului de prescripţie a executării se întrerupe şi prin săvârşirea din nou a unei infracţiuni.

    (3) Cursul termenului de prescripţie a executării pedepsei amenzii se întrerupe şi prin înlocuirea obligaţiei de plată a amenzii cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.”

ART. 164 C.P.:  Suspendarea cursului prescripţiei executării pedepsei Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

   “(1) Cursul termenului prescripţiei executării pedepsei este suspendat în cazurile şi condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală.

    (2) Prescripţia îşi reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare.”

Astfel, conluzionam ca, in cazul persoanelor juridice, sunt prescriptibile executarile pedepselor principale cat si ale pedepselor complementare (spre deosebire de situatia persoanelor fizice, ale caror pedepse complementare sunt imprescriptibile); si sunt imprescriptibile pedepsele principale care privesc infractiunile de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de data la care au fost comise, infracţiunile de omor si omor calificat, infracţiunile intenţionate urmate de moartea victimei, precum si masurile de siguranta  (ca si in cazul persoanelor fizice).

Condamnarea va constitui in continuare un antecedent penal, putand fi retinuta starea de recidiva postexecutorie, spre deosebire de prescriptia raspunderii penale si de amnistie.

Termenul de prescriptie a executarii este de 5 ani, in cazul pedepsei principale a amenzii si de 3 ani, in cazul pedepselor complementare si curge de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, respectiv de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei amenzii.

Nu exista prescriptie speciala privind executarea, doar prescriptie generala.

Suspendarea cursului prescriptiei poate avea loc in cazul in care instant dispune amanarea sau intreruperea executarii pedepsei, sau suspendarea executarii pedepsei pana la solutionarea revizuirii sau a contestatiei in anulare.

  1. Gratierea, inlatura doar executarea pedepselor principale aplicate , cu executare si este o circumstanta personala, fiind privitoare la faptuitor si nu la fapta, cum ese in cazul amnistiei. Gratierea poate fi individuala, acordata de Presedintele Romaniei sau colectiva ( antecondamnatorie sau postcondamnatorie), acordata de Parlament. Aceasta nu stinge actiunea civila, iar termenul de reabilitare curge din momentul gratierii. Gratierea conditionata, are efect provizoriu, pana la implinirea termenului de incercare, iar in cazul savarsirii unei noi infractiuni , pedeapsa stabilita pentru aceasta se va cumula cu pedeapsa neexecutata ( cumul aritmetic).

CAUZE CARE INLATURA CONSECINTELE CONDAMNARII

Poate inlatura consecintele condamnarii persoanei juridice doar reabilitarea de drept.

ART. 150 C.P.:  Reabilitarea persoanei juridice Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

   “Reabilitarea persoanei juridice are loc de drept dacă, în decurs de 3 ani de la data la care pedeapsa amenzii sau pedeapsa complementară a fost executată sau considerată ca executată, aceasta nu a mai săvârşit nicio altă infracţiune.”

In concluzie, pentru persoana juridica nu poate opera reabilitarea judecatoreasca, ci doar cea de drept; organul care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organul care a inregistrat persoana juridica vor sterge, din oficiu, la implinirea termenului, mentiunile privind pedeapsa aplicata. Persoana condamnata, poate solicita instantei sa constate intervenita reabilitarea de drept.

Pe perioada termenului de reabilitare se pot executa masuri de siguranta, cum ar fi confiscarea speciala sau confiscarea extinsa.

In cazul condamnarilor succesive, trebuie indeplinite conditiile pentru fiecare dintre acestea , pentru a opera reabilitarea si niciuna dintre infractiuni sa nu fie savarsita in termenul de reabilitare al alteia.

Reabilitarea de drept nu poate fi anulata, spre deosebire de cea judecatoreasca aplicabila doar persoanei fizice.

Termenul de reabilitare este un termen substantial de drept penal si se stabileste prin raportare la pedeapsa stabilita de instanta prin hotararea de condamnare.

Acest termen curge de la : actul de gratiere postcondamnatorie (totala sau a restului de pedeapsa); ramanerea definitiva a hotararii de condamnare in cazul gratierii antecondamnatorii; implinirea termenului prescriptiei executarii pedepsei; sau de la achitarea integrala a amenzii penale ori stingerea acesteia in orice alt mod.

MASURI DE SIGURANTA

Masurile de siguranta pot fi neprivative de patrimoniu sau privative de patrimoniu. Masurile de siguranta aplicabile persoanei juridice sunt doar cele privative de patrimoniu, care reprezinta sanctiuni penale, personale si irevocabile.

  1. Confiscarea speciala este masura de siguranta, care poate fi dispusa in cazul in care a fost savarsita o fapta prevazuta de legea penala (nu neaparat o infractiune), exista o stare de pericol prin lasarea in circulatie a anumitor bunuri si acest pericol poate fi inlaturat prin confiscare.

Sunt supuse confiscarii speciale: produsele infractiunii; bunurile folosite sau destinate a fi folosite la savarsirea infractiunii; bunurile folosite la scaparea sau pastrarea folosului sau produsului infractional; bunurile date pentru determinarea faptei sau ca rasplata; bunurile dobandite prin fapta (daca nu se restituie persoanei vatamate si daca nu sunt folosite pentru despagubiri); bunurile a caror detinere este interzisa; bunurile luate la luarea de mita si la traficul de influenta (daca nu se restituie celui care le ofera).

Pot fi luate cu caracter preventiv masuri asiguratorii, cum ar fi sechestrul sau poprirea asiguratorie. Aceasta masura poate fi luata indiferent de hotararea instantei sau a procurorului (condamnare, achitare, clasare, etc.), spre deosebire de confiscarea extinsa care necesita existenta unei hotarari de condamnare.

  1. Confiscarea extinsa este masura de siguranta, ce poate fi dispusa in cazul unei hotarari de condamnare, pentru una dintre urmatoarele infractiuni: trafic de droguri si precursori; traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile; infractiuni privind frontiera de stat, spalare de bani, pronografie, terorism, grup infractional; infractiuni contra patrimoniului, nerespectarea regimului armelor si munitiilor, materialelor nucleare, explozibili; falsul de monede, timbre sau alte valori; divulgarea secretului economic; concurenta neloiala; nerespectarea dispozitiilor privind importul si exportul; deturnarea de fonduri; importul-exportul introducerea si scoaterea din Romania a reziduurilor si deseurilor, infractiuni privind jocul de noroc, de coruptie sau asimilate acestora; infractiuni de evaziune fiscala, infractiuni vamale; frauda prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice; trafic de organe, tesuturi si celule de origine umana.

Conditii de dispunere:

  1. Existenta unei hotarari de condamnare, cu executare sau cu suspendare;
  2. Pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita sa fie inchisoarea de minim patru ani (indiferent de pedeapsa aplicata in concret);
  3. Infractiunea sa fie susceptibila sa procure un folos material;
  4. Valoarea bunurilor obtinute intr-un termen de 5 ani inainte sau dupa savarsirea infractiunii sa fie vadit mai mare decat venitul dobandit licit;
  5. Instanta sa aiba convingerea ca bunurile provin din infractiuni de aceeasi natura cu cea pentru care s-a retinut condamnarea (sa nu provina din infractiunea pentru care a fost condamnat, in acest caz fiind aplicabila confiscarea speciala);
  6. Sa existe pericol prin lasarea bunurilor in circulatie;
  7. Prin confiscare sa fie inlaturat acest pericol.

Termenul de 5 ani este un termen de regresiune si se refera la ultimii 5 ani pana la sesizarea instantei, privind o alta infractiune decat cea pentru care a fost condamnat si de aceeasi natura cu aceasta (pana la emiterea rechizitoriului sau pana la pronuntarea hotararii de admitere a plangerii impotriva netrimiterii in judecata si de retinere spre judecare).

In privinta ambelor masuri este posibila confiscarea prin echivalent si pot fi extinse la bunurile detinute prin persoane interpuse, cum ar fi membri de familie si persoanele asimilate acestora sau persoana juridica asupra careia detine controlul persoana condamnata.

Sumele promise si neremise efectiv, de exemplu in cazul infractiunilor de coruptie, nu se confisca.

Participantilor li se vor confisca sumele de care au beneficiat in mod concret si nu in solidar.

EFECTELE COMASARII SI DIVIZARII

ART. 151 C.P.: Efectele comasării şi divizării persoanei juridice Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

    “(1) În cazul pierderii personalităţii juridice prin fuziune, absorbţie sau divizare intervenită după comiterea infracţiunii, răspunderea penală şi consecinţele acesteia se vor angaja:

  1. a) în sarcina persoanei juridice create prin fuziune;
  2. b) în sarcina persoanei juridice absorbante;
  3. c) în sarcina persoanelor juridice care au fost create prin divizare sau care au dobândit fracţiuni din patrimoniul persoanei divizate.

    (2) În cazul prevăzut la alin. (1), la individualizarea pedepsei se va ţine seama de cifra de afaceri, respectiv de valoarea activului patrimonial al persoanei juridice care a comis infracţiunea, precum şi de partea din patrimoniul acesteia care a fost transmisă fiecărei persoane juridice participante la operaţiune.”

Societatea comerciala dizolvata si aflata in lichidare poate fi subiect activ al infractiunii, pastrandu-si personalitatea juridica pana la sfarsitul procedurii de lichidare. In cazul pierderii personalitatii juridice prin fuziune, absorbtie sau divizare, dupa comiterea infractiunii, raspunderea penala si consecintele acesteia vor reveni in sarcina persoanei juridice create prin fuziune, persoanei juridice absorbante, respectiv persoanei juridice create prin divizare sau care a obtinut fractiuni din patrimoniul persoanei divizate.

BIBLIOGRAFIE

  1. CODUL PENAL, ed. Universul Juridic, 2014;
  2. FISE DE DREPT PENAL.PARTEA GENERALA, M. Udroiu, ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2014.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să comentați
Introduceți numele dumneavoastră aici