RAPORTURILE JURIDICE DINTRE MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI ȘI FEDERAȚIILE SPORTIVE – consilier juridic Doru Toma

0
43

A. Cadrul legislativ în baza căruia își desfășoara activitatea Ministerul Tineretului și Sportului

Ministerul Tineretului și Sportului s-­‐a înființat și funcționează începând cu data de de 19 ianuarie 2013, în baza Hotărârii de Guvern nr. 11/09.01.2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 42 din 19.01.2013.

Începând cu această dată, a fost aborgată Hotărârea de Guvern nr. 141/2010 cu modificări şi completări ulterioare privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

Conform art. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 11/09.01.2013, “Ministerul Tineretului și Sportului se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rol de sinteză și de coordonare a aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniile tineretului și sportului.”

Atribuțiile generale ale Ministerului Tineretului și Sportului sunt reglementate în art. 2 din actul normativ mai sus menționat și se referă la:

  1. a) elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniile tineretului și sportului; fundamentarea și propunerea către Guvern de politici în domeniile tineretului și sportului;
  2. b) elaborarea ori, după caz, avizarea proiectelor de acte normative, în vederea realizării obiectivelor strategice și a politicilor în domeniile tineretului și sportului;
  3. c) administrarea bunurilor proprietate publică și/sau privată a statului încredințate, potrivit prevederilor legale pentru desfășurarea activității aferente domeniilor de tineret și sport, prin unitățile din subordine;
  4. d) reprezentarea statului român pe plan intern și internațional în domeniile tineretului și sportului;
  5. e) urmărirea aplicării și controlul respectării legilor și a celorlalte acte normative din domeniile tineretului și sportului;
  6. f) colaborarea cu celelalte ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile administrației publice locale, cu alte instituții publice și persoane juridice de drept public sau privat, române ori străine;
  7. g) asigurarea aplicării acordurilor internaționale în domeniile sale de activitate, precum și promovarea de noi acorduri.

De asemenea, Ministerul Tineretului și Sportului îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau prin alte acte normative privind politicile în domeniile tineretului și sportului.

În ceea ce privește atribuțiile specifice, Ministerul Tineretului și Sportului are atribuții specifice în domeniul tineretului, al sportului și al domeniulul absorbției    fondurilor    europene,    (art.    3-­‐5    Hotărârea    de    Guvern    nr. 11/09.01.2013).

Dacă atribuțiile specifice ale Ministerului Tineretului și Sportului în domeniul tineretului și al absorbției fondurilor europene nu fac obiectul prezentei lucrări, din prisma relației pe care acest minister o are cu federațiile sportive, mă voi referi mai jos la atribuțiile specifice în domeniul sportiv.

Atribuțiile specifice în domeniul sportului sunt reglementate de art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 11/09.01.2013, după cum urmează:

“(1) În îndeplinirea rolului și a obiectivelor sale în domeniul sportului, Ministerul Tineretului și Sportului îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 18 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pe lângă atribuțiile prevăzute la alin. (1), Ministerul Tineretului și Sportului îndeplinește și următoarele atribuții:

  1. organizează activități sportive și evenimente în vederea promovării programelor de sport;
  2. recunoaște existența și practicarea oficială a unei noi ramuri de sport pe teritoriul României;
  3. asigură implementarea politicilor Guvernului și ale Uniunii Europene cu privire la dezvoltarea durabilă și armonioasă a copiilor și tinerilor;
  4. realizează strategia națională de sport și educație fizică cu scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației României;
  5. gestionează fonduri publice și fonduri atrase (interne sau internaționale) pe care le alocă susținerii proiectelor de dezvoltare a federațiilor sportive naționale, pe ramură de sport;
  6. stabilește politicile și strategiile naționale în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniul sportului, pe acțiuni, măsuri de monitorizare și evaluare a impactului proiectelor care vor fi utilizate de federațiile sportive naționale, precum și de cluburile sportive din România.

Încă  de  la  punctul  1  al  art.  5  din  H.G.-­‐ul  mai  sus  menționat,  se  face trimitere la legea 69/2000 – Legea educației fizice și sportului. Acest act normativ reglementează activitatea de sport pe teritoriul României și modul în care Ministerul Tineretului și Sportului relaționează cu federațiile sportive și cu asociațiile și/sau cluburile sportive, dar vom aprofunda mai jos în prezenta lucrare acest articol din legea 69/2000 și prevederile sale

Mai întâi să analizăm putin celelalte atribuții prevăzute în art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 11/09.01.2013. Atribuțiile prevăzute la art. 5 sunt puse în aplicare de către Ministerul Tineretului și Sportului, direct sau prin unitățile care funcționează în subordinea sa, în colaborare cu federațiile și/sau cluburile sportive,  ONG-­‐uri  sau  alte  entități  interesate  în  derularea  unor  evenimente  și activități sportive.

Recunoașterea existenței și practicării oficiale a unei noi ramuri sportive pe teritoriul României se face în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Tineretului și Sportului nr. 812/18.11.2014 și are la bază următoarele criterii:

-­‐            “existența unui cadru competițional sportive între 2 sau  mai  multe echipe sau indivizi;

-­‐            ansamblu de exercitii fizice complexe sau probe sportive, specializate  printr-­‐o  tehnică  distinctă  și  un  profil  propriu  de efort;

-­‐            reguli de concurs specific și o performanță de un anumit gen, evaluate  după  un  anumit  cod  și  printr-­‐un  sistem  de  unități  e măsură proprii;

-­‐            existența unor probe sportive ale căror structură motrică,  elemente și procedee tehnice, tip de effort, condiții și mod asemănător de reglementare, alcătuire și evaluare, pe același aparat sau cu același obiect de întrecere, pe același spațiu de joc;

-­‐            profil internațional.”

În cazul îndeplinirii cumulative a criteriilor de mai sus, solicitantul va depune la Ministerul Tineretului și Sportului o cerere  referitoare  la  recunoașterea noii ramuri sportive. O comisie numită de Ministrul Tineretului și Sportului va analiza și va verifica documentele depuse în susținerea solicitării, va viziona probele practice pentru stabilirea îndeplinirii criteriilor sportive și, ulterior, în termen de 30 de zile de la data ultimei vizionări va redacta un raport  de aprobare sau respingere a noii ramuri sportive. Raportul final al comisiei va fi prezentat Ministrul Tineretului și Sportului, iar în cazul întrunirii tuturor elementor legale în vigoare se va propune emiterea Ordinului de recunoaștere a practicării în România a unei noi ramuri de sport, iar răspunsul va fi comunicat solicitantului în termenul legal.

Această atribuție specifică a Ministerului Tineretului și Sportului este foarte importantă, întrucât pe baza recunoșterii unor noi ramuri de sport (dacă acestea există) ulterior se pot crea cluburi sportive practicante ale acestor sporturi și federații sportive de specialitate.

Deși foarte importante din punct de vedere social pentru sportul de masă în România, lit. c. și d. ale punctului 2 din art. 5 al Hotărârii de Guvern nr. 11/09.01.2013 nu au un impact foarte mare în relația directă dintre MTS și federațiile sportive, decât prin colaborările pe care aceste instituții le pot avea în derularea unor evenimente de promovare a sportului sau unor ramuri sportive către toate categoriile de populație ale României.

Prin lit. e și f. ale pct. 2 din art. 5 al Hotărârii de Guvern nr. 11/09.01.2013, relația dintre Ministerul Tineretului și Sportului cu federațiile sportive se realizează prin colaborări și susținere financiară a Guvernului pentru diverse evenimente cu impact important pentru sportul de performanță practicat în România.

De altfel, în relația dintre Ministerul Tineretului și Sportului și federațiile sportive, rolul ministerului este de a promova practicarea sportului de masă, ca unul din reperele importante ale sănătății populației, iar rolul federațiilor este de a promova și organiza, de multe ori cu sprjinul financiar al autorităților publice centrale și/sau locale, sportul de performanță, care reprezintă o activitate importantă de imagine si promovare a României la nivel mondial, dar și un ajutor substanțial pentru dezvoltarea sportului de masă pe teritoriul României.

B. Reglementarea activității de educație fizică și sport în România

 Activitatea de educație fizică și sport este reglementată în România prin legea 69/2000, precum și prin Hotărârea 884/2001 (Regulamentul de punere în aplicare a Legii 69/2000).

Art. 2 din Legea 69/2000 prevede că “educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat.”

În acest sens legea distinge mai multe feluri de practicare a sportului și de sprijinire a acestuia prin instituțiile guvernamentale. Astfel, organizarea educației fizice și a sportului în România se face după cum urmeaza:

-­‐            Educaţie fizică şi sportul şcolar şi universitar;

-­‐            Educaţie fizică militară şi profesională;

-­‐            Sportul pentru toţi;

-­‐            Programul Naţional „Redescoperă Oina”;

-­‐            Sportul de performanţă.

În ceea ce privește structurile administrației pentru sport, legea 69/2000 distinge următoarele instituții:

-­‐            Ministerul Tineretului şi Sportului;

-­‐            Direcţiile      pentru     tineret      şi    sport     judeţene,      respectiv      a municipiului Bucureşti;

-­‐            Comitetul Olimpic Român.

Dacă în ceea ce privește Ministerul Tineretului și Sportului și direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, considerăm corectă asocierea în cadrul denumirii specifice “structurile administrației pentru sport”, așa cum este prezentată în cadrul titlului III din lege, deoarece aceste entități fac parte din administrația centrală, considerăm că includerea Comitetului Olimpic Român în această asociere este anormală, atât timp cât chiar legea 69/2000 prevede la art. 201 pct. 2 că “Comitetul Olimpic Român este

persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ.” Din simpla lecturare a caracteristicilor pe care le are Comitetul Olimpic Român, rezultă în mod clar că această instituție nu se poate încadra în categoria structurilor administrației pentru sport și de aceea considerăm nepotrivită această asociere.

De altfel convingerea noastră este susținută chiar de modul în care a fost structurat titlul IV al legii, denumit “structurile sportive”:

-­‐            asociațiile sportive;

-­‐            cluburi sportive;

-­‐            asociațiile județene și ale municipiului București pe  ramuri  de  sport;

-­‐            federațiile sportive naționale;

-­‐            ligile profesioniste.

 

Inițial, în prima formă a legii nr. 69 din anul 2000, din acest titlu făcea parte și Comitetul Olimpic Român, care este o structură sportivă, persoană juridică de drept privat și trebuie, în mod normal, să se afle lângă federațiile sportive și nu lângă structurile administrației sportive.

 

Revenind la atribuțiile MTS conform art. 18 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 acestea sunt următoarele:

“a) elaborează şi susţine strategia generală a organizării şi dezvoltării activităţii sportive şi reprezintă interesele statului în raport cu federaţiile de specialitate;

  1. iniţiază, elaborează şi avizează, după caz, proiecte de acte normative în domeniul educaţiei fizice şi sportului;
  2. elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din alocaţii de la bugetul de stat;
  3. conlucrează cu ministerele şi cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile de cercetare şi cu unităţile de învăţământ şi sanitare de specialitate pentru organizarea şi dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului;
  4. conlucrează cu Comitetul Olimpic Român şi cu Comitetul Naţional Paralimpic în finanţarea şi derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice şi Jocurile Paralimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale olimpismului;
  5. administrează patrimoniul din domeniul public şi domeniul privat al statului, încredinţat Agenţiei Naţionale pentru Sport;
  6. supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-­‐teritoriale, precum şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul privat după 1989;

g1) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor şi/sau instalaţiilor sportive care au aparţinut domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor  administrativ-­‐teritoriale  şi  care,  ulterior,  au  fost  dobândite  ca  active patrimoniale destinate activităţii sportive sau vândute către societăţile comerciale.

  1. propune structura anuală a alocaţiilor de la bugetul de stat;
  2. repartizează bugetul activităţii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru:

-­‐ activitatea proprie şi cea a instituţiilor din subordinea sa;

-­‐ federaţiile sportive naţionale, în baza contractelor de finanţare a programelor sportive ale acestora;

-­‐ premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive internaţionale oficiale;

  1. autorizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale de profil şi la alte foruri continentale sau mondiale, precum şi afilierea altor organizaţii cu profil sportiv la forurile internaţionale de specialitate.
  2. supraveghează şi controlează respectarea de către structurile sportive a dispoziţiilor legale în vigoare şi a prevederilor cuprinse în statutele şi în actele de constituire a acestora;
  3. organizează sau sprijină, potrivit legii, formarea, pregătirea profesională şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului, conlucrând în acest scop cu instituţiile şi cu organismele de specialitate din ţară şi din străinătate;
  4. elaborează şi aduce la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, planurile de construire şi de modernizare a bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului de performanţă de interes naţional şi internaţional; avizează normativele tehnice în materie de baze şi instalaţii sportive;
  5. recunoaşte sau revocă, în sensul prezentei legi, existenţa unei structuri sportive prin înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;
  6. avizează constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni, respectiv retrage avizul de funcţionare a acestora;
  7. elaborează criteriile de acordare şi atribuie distincţiile şi titlurile sportive, altele decât cele stabilite prin lege;
  8. sprijină organizarea şi promovarea cercetării ştiinţifice şi asistenţei medicale în domeniul sportiv;
  9. autorizează desfăşurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene şi regionale şi participarea reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale şi europene organizate în străinătate, precum şi la campionatele regionale;
  10. promovează măsurile de prevenire, control şi reprimare a folosirii substanţelor interzise şi a metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor;

ş) adoptă măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei la manifestările sportive;

  1. reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme sportive internaţionale; negociază şi încheie acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte documente de colaborare în domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte ţări, pe baza prevederilor legale în vigoare;

ţ) colaborează cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul sportului, pentru susţinerea sportului pentru toţi şi de performanţă, asigurarea unei eficienţe sporite pe linia supravegherii şi controlului, exercitării autorităţii disciplinare, formării şi perfecţionării specialiştilor din domeniul sportului, pentru corelarea finanţării activităţii sportive, prevenirea violenţei în sport şi combaterea dopajului.

  1. colaborează cu alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale, prin Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport, în vederea implementării de programe sau platforme de cercetare privind sportul de masă pentru:
  • îmbunătăţirea stării generale de sănătate a populaţiei -­‐ prevenţia bolilor şi a sedentarismului la populaţia tânără;
  • monitorizarea efectelor privind politicile publice adresate sportului de masă;
  • creşterea, prin sport, a prevenţiei afecţiunilor generale; (iv)creşterea potenţialului de performanţă fizică;
  • creşterea calităţii selecţiei pentru sportul de performanţă, prin depistarea timpurie a elevilor cu potenţial motric ridicat;
  • creşterea calităţii selecţiei pentru profesii care implică efort şi rezistenţă fizică.”

Din enumerarea atribuțiilor MTS prevăzute în Legea 69/2000, art. 18, lit. a, i, j, k, n și o se referă în mod explicit la relațiile cu federațiile sportive și stabilește raporturile cu aceste instituții, iar litera r face trimitere indirectă la aceste raporturi. Vom analiza pe rând fiecare dintre aceste atribuții și modul de relaționare dintre MTS și federațiile sportive în cuprinsul acestei lucrări, în cuprinsul capitolelor 3 si 4.

 

1.    Cadrul legislativ în baza căruia își desfăsoară activitatea federațiile sportive. Înființarea federațiilor sportive.

Federațiile sportive din România își desfășoară activitatea în baza Ordonanței nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, ca normă generală, precum și în baza Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului, precum și a Hotărârii 884/2001 (Regulamentul de punere în aplicare a Legii 69/2000) ca normă specială.

În Ordonanța 26/2000, federațiile sunt prevăzute în capitolul 5, art. 35 -­‐

37.

Astfel, art. 35 din acest act normativ prevede următoarele:

“(1) Două sau mai multe asociaţii sau fundaţii se pot constitui în federaţie.

  • Federaţiile dobândesc personalitate juridică proprie şi funcţionează în

condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă pentru asociaţiile fără scop patrimonial, condiţii care li se aplică în mod corespunzător, cu excepţiile stabilite în prezentul capitol.

  • Cererea de înscriere se soluţionează de tribunalul în circumscripţia căruia federaţia urmează să îşi aibă ”

Ca normă generală de constituire a federațiilor, Ordonanța 26/2000 nu face distincția între diferite tipuri de federații, după scopul acestora: federații sindicale, patronale, sportive, profesionale s.a.. Așadar, conform normei generale, o federație se constituie prin asocierea a două sau mai multe asociații sau fundații, este o entitate fără scop patrimonial și funcționează în condițiile prevăzute de acest act normativ pentru asociații. În mod diferit față de asociații, cererea de inscriere a federației se face la tribunalul în circumscripția în care federația își va avea sediul și nu la judecătoria competentă.

În ce privește norma specială pentru federațiile sportive, respectiv Legea 69/2000 și Regulamentul de punere în aplicare a acesteia, acestea prevăd următoarele:

Art. 35.

“(1) Federaţiile sportive naţionale sunt structuri sportive de interes naţional, constituite prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport.

(2) Potrivit prezentei legi federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.

Art. 36

  • Federaţiile sportive naţionale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului şi
  • Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singură federaţie sportivă naţională.”

Așadar, prin Legea 69/2000 se stabilește în mod indubitabil ca federațiile sportive naționale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ.

Pentru constituirea unei federații sportive naționale este necesar, în mod obligatoriu avizul expres al Ministerului Tineretului și Sportului. În lipsa avizului expres al Ministerului Tineretului și Sportului, înființarea unei federații sportive este nulă de drept, conform pc. 6 din art. 36 al Legii 69/2000.

De asemenea, norma specială prevede ca pentru fiecare ramură de sport recunoscută în România se poate înființa o singura federație sportivă națională. Pentru a elimina orice posibilitate de a exista mai mult de o federație pentru fiecare ramură sportivă, art. 24 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii 69 prevede următoarele:

“Art. 24

  • Denumirea federaţiilor sportive naţionale este „Federaţia Română de -­‐ ramura de sport -­‐ „, cu excepţia cazurilor prevăzute de Legea nr. 69/2000.
  • Utilizarea denumirii  „Federaţia  Română  de  -­‐  ramura  de  sport  -­‐” pentru orice federaţie sportivă naţională se autorizează de către Ministerul Tineretului şi Sportului în cadrul procesului de avizare şi/sau recunoaştere, sub sancţiunea nulităţii ”

Tot ca derogare de la norma generală de înființare a federațiilor, Regulamentul de punere în aplicare a legii 69/2000 prevede în art. 28, următoarele:

“Condiţiile necesare pentru înfiinţarea unei federaţii sportive naţionale

sunt:

  1. activitatea ramurii de sport se desfăşoară în minimum 5 judeţe;
  2. la data constituirii să existe minimum 10 cluburi sportive care să aibă minimum 200 de membri practicanţi;
  3. activitatea în ramura de sport recunoscută oficial să se desfăşoare în mod organizat de cel puţin 3 ani de la recunoaşterea oficială a practicării ramurii de sport în România.”

Luând în considerare cele prezentate mai sus, putem constata că legiuitorul a urmărit o reglementare specială în domeniul existenței federațiilor sportive, dorind ca acestea să se încadreze în caracterul de structuri sportive de interes național, reprezentativ și unic, care organizează și coordonează ramurile sportive din România.

Putem  constata,  de  asemenea,  că  prin  Legea  69/2000,  legiuitorul  a acordat Ministerului Tineretului și Sportului pârghii de reglementare și control pe  care  în  mod  normal  norma  generală  nu  le-­‐a  prevăzut  pentru  asociații  și federații. În multe situații se poate interpreta că prin anumite norme prevăzute de Legea 69/2000, Ministerul Tineretului și Sportului, ca reprezentant al statului, utilizează măsuri de control abusive față de o entitate de drept privat, autonomă și neguvernamentală.

În capitolul 3 al prezentei lucrări vom aborda modalitatea de control a Ministerului Tineretului și Sportului față de federațiile sportive, cât și implicarea acestuia în funcționarea și modificarea acestor structuri de drept privat.

2.   Controlul Ministerului Tineretului și Sportului asupra federațiilor

sportive

 Așa cum precizam la capitolul 1 din prezenta lucrare prin atribuțiile MTS prevăzute în Legea 69/2000, art. 18, lit. a, i, j, k, n și o, legiuitorul a acordat Ministerului Tineretului și Sportului drepturi în relația cu federația sportive și a impus anumite obligații acestor entități.

Art. 18, lit. a și i: “elaborează şi susţine strategia generală a organizării şi dezvoltării activităţii sportive şi reprezintă interesele statului în  raport  cu  federaţiile de specialitate.”

repartizează bugetul activităţii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru:

-­‐ activitatea proprie şi cea a instituţiilor din subordinea sa;

-­‐ federaţiile sportive naţionale, în baza contractelor de finanţare a programelor sportive ale acestora;

-­‐ premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive internaţionale oficiale;”

Prin aceste atribuții MTS, în numele statului, stabilește, în general din punct de vedere financiar, prin fondurile de la bugetul de stat acordate pentru sport, care sunt federațiile și programele sau proiectele acestora care pot fi finanțate cu fonduri publice. Pe baza unor raportări și analize, care au la baza numărul de practicanți, numărul de cluburi organizate, performanțele sportive internaționale, Ministerul Tineretului și Sportului, pe baza solicitărilor de finanțare formulate de către federațiile sportive aprobă total sau parțial cererile de finanțare, care sunt puse în practică prin semnarea unor contracte de finanțare anuale.

Art. 18, lit. j: “autorizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale de profil şi la alte foruri continentale sau mondiale, precum şi afilierea altor organizaţii cu profil sportiv la forurile internaţionale de specialitate.” Prevederea de mai sus este explicată în cadrul Regulamentului de punere în aplicare a Legii 69/2000 la art. 19, cu următorul conținut: “(1) Ministerul Tineretului şi Sportului avizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale şi la alte foruri europene sau mondiale şi autorizează afilierea tuturor organizaţiilor cu profil sportiv la forurile internaţionale de specialitate, în baza următoarelor acte:

  1. copie de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă privind dondirea personalităţii  juridice  sau  de  pe  încheierea  prin  care  s-­‐a  dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;
  2. actul constitutiv şi statutul, autentificate;
  3. statutul forului internaţional de specialitate, în traducere legalizată;
  4. angajamentul solicitantului, conform căruia cheltuielile care decurg din calitatea de membru afiliat vor fi suportate din surse financiare

(2) Condiţiile avizării sau autorizării afilierii prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.”

În ce privește cele două prevederi, mai sus prezentate, putem aprecia că ne aflăm în fața unei prevederi legale cel puțin limitativă față de drepturile unei persoane juridice de drept privat din partea statului, dacă nu chiar una abuzivă, prin impunerea acordului pentru autorizarea afilierii federațiilor sportive naționale la federații sportive internaționale sau alte foruri internaționale. Este astfel încălcat dreptul la liberă asociere, prin apariția unor autorizări care nu emană de la organele de conducere ale federațiilor și care cenzurează, prin intermediul unui organ al statului, deciziile organismelor conducătoare ale structurilor sportive. De altfel, în prima variantă a legii nr. 69/2000 termenul folosit în acest articol a fost “avizează”, termen care se regăsește încă în Regulamentul de punere în aplicare a legii, dar în anul 2004, legiuitorul a modificat acest termen în “autorizează”, dorind a întări rolul Ministerului Tineretului și Sportului în aceste proceduri.

Art. 18, lit. k: “supraveghează şi controlează respectarea de către structurile sportive a dispoziţiilor legale în vigoare şi a prevederilor cuprinse în statutele şi în actele de constituire a acestora;” Deși chiar cuprinsul Legii nr. 69, prevede ca federațiile sunt persoane juridice de drept privat,  autonome, Ministerul Tineretului și Sportului exercită un control nefiresc  asupra  “respectării de către structurile sportive a dispozițiilor legale și a prevederilor cuprinse în statutele și actele de constituire a acestora”. Chiar daca controlul asupra respectării prevederilor din statutele și actele constitutive ale federațiilor  se face, așa cum este normal, prin instanțele judecătorești competente, acestea fiind cele care pot aprecia asupra justeții deciziilor luate de organele de  conducere ale acestor structuri, Ministerul Tineretului și Sportului își păstrează  un drept de control și de cenzură asupra deciziilor organismelor de conducere    ale federațiilor, prin avizul pe care îl poate elibera în urma  modificărilor de statute sau acte constitutive. De unde rezultă, ca deciziile forurilor de conducere ale federațiilor pot fi cenzurate de Ministerul Tineretului și Sportului, care poate bloca administrativ decizii luate de organe alese și aprobate legal de către instanțele din România. De altfel, pentru a intări rolul de control al Ministerului Tineretului și Sportului, Regulamentul de aplicare a Legii nr. 69/2000 prevede, la cap. VIII – Supravegherea și controlul, următoarele:

Art. 33

Ministerul Tineretului şi Sportului exercită supravegherea şi controlul asupra structurilor sportive persoane juridice de drept public sau privat.

Art. 34

Supravegherea şi controlul structurilor sportive de drept public se realizează în colaborare cu organele administraţiei publice centrale sau locale în subordinea cărora se află.

Art. 35

Ministerul Tineretului şi Sportului numeşte delegaţi în cadrul structurilor sportive persoane juridice de drept privat de utilitate publică cu care a încheiat contracte de finanţare pe bază de programe.

Art. 36

  • Delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului are dreptul de a suspenda executarea hotărârilor organului de conducere care contravin actelor de constituire şi statutelor, contractelor încheiate cu ministerul, legilor, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
  • Delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului participă cu vot consultativ la şedinţele organelor de conducere şi
  • Delegatul Ministerului  Tineretului  şi  Sportului  întocmeşte  un  proces-­‐ verbal care se comunică organelor de conducere ale persoanei juridice

Art. 37

Organele de conducere şi administrare sunt obligate să repună în discuţie problemele care fac obiectul hotărârii de suspendare. În caz de refuz din partea organelor de conducere şi administrare delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului va aduce cazul la cunoştinţă ministrului tineretului şi sportului, care decide în condiţiile legii.

Art. 38

În raport cu structurile sportive prezentate la art. 35, delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului poate exercita şi alte atribuţii, în baza mandatului stabilit prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.”

Art.  18,  lit.  n  și  o:  “-­‐  recunoaşte  sau  revocă,  în  sensul  prezentei  legi, existenţa unei structuri sportive prin înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;

-­‐ avizează constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale  sportive pe acţiuni, respectiv retrage avizul de funcţionare a acestora;

Este evident că recunoașterea existenței unei structuri sportive de drept privat se face prin decizia de înființare a instanței competente, dar evidența structurilor sportive este ținută în mod clar prin Registrul sportive, organism    care funcționează în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Având în vedere că pentru înființarea unei federații este nevoie de avizul Ministerului Tineretului și Sportului considerăm oportun faptul că revocarea avizului de funcționare să ducă implicit la desființarea federației respective. Considerăm că acest drept al Ministerului Tineretului și Sportului este unul normal și  că  respectă simetria demersului juridic, MTS fiind în acest caz regulatorul care avizează în funcție de criterii stabilite de lege funcționarea, dar care poate pe cale de consecință să constate că criteriile avute în vedere la înființare nu mai sunt valabile și să retragă avizul de funcționare al federațiilor sportive.

3.     Relațiile dintre Ministerul Tineretului și Sportului și federațiile sportive. Finanțarea sportului în România.

 Așa cum am vazut în capitolele anterioare relațiile dintre Ministerul Tineretului și Sportului și federațiile sportive, deși pleacă de la premisa unor relații între o autoritate a statului și entități private care ar trebui să se desfășoare  în  relații  de  colaborare,  în  temeiul  Legii  nr.  69/2000,  aceste  relații sunt mai mult de subordonare și control între MTS și structurile sportive naționale.

În ce privește finanțarea sportului în România, aceasta se face în acord cu prevederile art. 18 lit. i.

Anual federațiile sportive înaintează către MTS o cerere de finanțare prin care solicită ministerului finanțarea prin activității acestora referitoare la sportul de performanță și/sau a întreținerii, funcționării și dezvoltării bazei materiale sportive pentru anul în curs.

Ministerul Tineretului și Sportului finanțează anual cel puțin doua programe:

  1. “Promovarea sportului de performanță”;
  2. “Întreținerea, funcționarea și dezvoltarea bazei materiale sportive”.

Cererilor de finanțare înregistrate de către federații la Ministerul Tineretului și Sportului sunt analizate de către Comisia de evaluare privind repartizarea fondurilor, care înaintează un raport de evaluare către conducerea ministerului.

Raportul comisiei de mai sus este aprobat de către Ministrul Tineretului și Sportului și pe baza acestuia între MTS și federațiile sportive se semnează un contract-­‐cadru pentru finanțare activităților soliciate de către federații prin cele doua programe mai sus amintite.

Valabilitatea contractului este de la semnare și până la data încheierii exercițiului bugetar anual, respective până la data de 31 decembrie.

Contractul stabilește drepturi și obligații pentru cele două părți, Ministerul Tineretului și Sportului și federațiile sportive, precum și o serie de penalități și sancțiuni pentru partea care nu respectă prevederile contractuale.

Pe baza acestor contracte Guvernul, prin Ministerul Tineretului și Sportului realizează finanțarea acțiunilor sportive și a sportului de performanță. Totodată, prin semnarea acestor contracte Ministerul Tineretului și Sportului își întărește rolul de control asupra federațiilor sportive finanțate. În România, în anul 2017, doar Federația Română de Fotbal nu este finanțată de la bugetul de stat, această structură sportive fiind pe deplin independentă financiar față de statul român. Celelalte federații sportive, ale căror cereri de finanțare au fost aprobate de către Ministerul Tineretului și Sportului, sunt finanțate de la bugetul de stat.

În afara contractelor de finanțare MTS premiază sportivii și antrenorii români cu performanțe la diverse competiții internaționale. Nivelul de finanțare al premiilor, cât și cuantumul indemnizațiilor sau cheltuielilor necesare sportului de performanță sunt stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1447/2007, care stabilește norme financiare pentru activitatea sportivă.

Un draft al contractului tip de finanțare folosit de către MTS în relația cu federațiile sportive este anexat acestei lucrări.

CONCLUZII

În actuala prevedere legislativă care guvernează sportul, considerăm rolul Ministerului   Tineretului   și   Sportului   mult   prea   autoritar   și   într-­‐o   poziție dominantă față de ceilalți actori din lumea sportului de performanță.

În anul 2017 rolul conducător al Ministerului Tineretului și Sportului față de federațiile sportive naționale trebuie ponderat prin diminuarea controlului abuziv pe care acesta îl exercită.

Activitatea federațiilor sportive, entități de drept privat, ar trebui să se desfășoare sub controlul instanțelor de judecată, cel puțin în ceea ce privește respectarea statutelor și actelor constitutive proprii, fără a mai fi permisă cenzurare deciziilor organelor de conducere ale acestor structuri private de către un organism administrativ al statului.

Rolul statului în relația cu federațiile sportive trebuie să fie de partener în diversele proiecte derulate, atât în domeniul sportului de masă, cât și în cele referitoare sportul de performanță.

Viziunea centralizată din perioada dinaintea anului 2000, când federațiile sportive erau structuri subordonate Ministerului Tineretului și Sportului trebuie să dispară pentru că aceasta nu mai poate fi actuală în condițiile în care federațiile sunt entități independente, înființate în baza Ordonanței nr. 26/2000.

Doru Toma Consilier Juridic

Federația Română de Baschet

Bibliografie

 LEGEA 69 din 28 aprilie 2000 a educaţiei fizice şi sportului;

  1. REGULAMENTUL din 13 septembrie 2001 de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului 69/2000;
  2. HOTĂRÂREA 884 din 13 septembrie 2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000;
  3. HOTĂRÂREA 1447 din 28 noiembrie 2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă;
  4. ORDONANŢA 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii
  5. mts.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să comentați
Introduceți numele dumneavoastră aici